Este posibil ca astronomii să fi detectat primul semnal radio provenit de la o exoplanetă

În căutarea noastră nesfârșită de a înțelege Universul şi locul nostru în el, mici sclipiri prețioase de date pot sugera lumi cu totul noi.

Coborârile nivelurilor luminii ale unei stele pot trăda prezenţa planetelor ce se rotesc în jurul ei — iar acum astronomii au făcut primii pași în direcția utilizării unor semnalizări de emisii radio pentru a dezvălui noi mistere exoplanetare.

Vedeţi şi: Hubble a fixat o exoplanetă ciudată cu o orbită foarte îndepărtată ce se comportă ca mult căutata “Planeta Nouă”

„Observarea emisiilor radio aurorale planetare este cea mai promițătoare metodă de detectare a câmpurilor magnetice exoplanetare”, a explicat astronomul Universității Cornell Jake Turner şi colegii săi în noua lor lucrare (en), „a căror cunoaștere va oferi informații valoroase despre structura interioară a planetei, evadarea atmosferică şi habitabilitate.”

Când vântul stelar — particule încărcate emanate de steaua gazdă — loveşte câmpul magnetic al unei planete, schimbarea vitezei lui poate fi detectată ca variații izbitoare ale emisiilor radio, descrise statistic ca „izbucnire”.

Vedeţi şi: Faceți cunoștință cu Farout, noul cel mai îndepărtat membru al sistemului solar

Câmpul magnetic al Pământului ciripește şi chițăie ca niște păsări extraterestre, în timp ce canalizează vânturile solare.

De asemenea, noi am auzit strigături similare de la alte planete din sistemul nostru solar.

Desigur, pentru a detecta murmurul unor astfel de semnale radio provenite de la o exoplanetă, mai întâi de toate avem nevoie de o modalitate de a delimita zgomotul ce vine de la Pământ şi din alte pârți.

Acum câţiva ani, echipa a dezvoltat programul BOREALS (en) pentru a face exact acest lucru.

Ei l-au testat pe Jupiter (en) şi apoi au calculat cum ar fi arătat emisiile radio ale planetei dacă ea s-ar fi aflat mult mai departe.

Vedeţi şi: Oamenii de știință au utilizat emisiile radio rapide pentru a găsi materia lipsă din Univers

Au existat deja câteva tentative detectare a noilor planete (en) folosind aceste emisii radio, inclusiv la începutul acestui an, când astronomii au legat activitatea undelor radio de interacțiunile dintre câmpul magnetic al stelei GJ 1151 şi o potențială planetă de dimensiunea Pământului.

Dar asta mai rămâne a fi confirmat de observații radio ulterioare.

Astfel, echipa lui Turner a decis să testeze tehnica pe care au dezvoltat-o, folosind Radiotelescopul Array Low Frequency (LOFAR) pentru a analiza trei sisteme cu exoplanete deja cunoscute: 55 Cancri, Upsilon Andromedae şi Tau Boötis.

Doar sistemul Tau Boötis, aflat la 51 de ani-lumină distanță, a prezentat piuiturile din datele radio care se potrivesc cu predicțiile cercetătorilor din testele lor cu Jupiter.

Ele au apărut sub forma unor emisii explozibile de 14-21 MHz şi se încadrează în aproximativ trei abateri standard de certitudine (3,2 sigma).

Vedeţi şi: Posibil au fost detectate primele explozii rapide de unde radio în galaxia noastră

În 1996, a fost descoperită o exoplanetă fierbinte ca Jupiter pe o orbită de 3,3128 de zile în jurul stelei fierbinți de tip F şi a piticii roșii mai mici ce alcătuiesc sistemul binar Tau Boötis.

„Noi acum am confirmat acest lucru în baza emisiei însăşi a planetei”, a spus Turner (en).

„Judecând după polarizarea şi puterea semnalului radio şi a câmpului magnetic al planetei, aceasta se potrivește cu predicțiile teoretice”.

Dacă măsurătorile sunt corecte, acestea sugerează că intensitatea câmpului magnetic al suprafeței planetei variază între 5 şi 11 gauşi (pentru comparație, la Jupiter variază între 4 şi 13 gauşi, iar măsurătorile câmpului său magnetic au arătat că planeta are un miez de hidrogen metalic).

Puterea de emisie a câmpului magnetic observat se potrivește cu previziunile anterioare.

Vedţi şi: Pentru prima dată, astronomii au observat o gaură neagră ce folosește câmpul magnetic pentru a se alimenta

„Câmpul magnetic al exoplanetelor similare cu Pământul poate contribui la posibila lor locuibilitate”, a explicat Turner (en), ” prin a ocroti propriile or atmosfere de vântul solar şi razele cosmice, astfel protejandu-le evadarea atmosferică”.

Semnalul pe care ei l-au detectat este slab şi trebuie încă verificat de alte telescoape cu frecvenţă joasă, înainte ca cercetătorii să poată confirma originea reală a emisiilor radio detectate.

„Noi nu putem exclude exploziile stelare ca sursă a emisiilor”, au avertizat cercetătorii (en), dar emisiile provenite de la planetă rămân o posibilitate.

Dacă alte telescoape așa ca LOFAR-LBA şi NenuFar pot confirma aceste descoperiri, astfel de detecții de emisii radio de la exoplanete vor deschide un nou domeniu interesant de cercetare, oferindu-ne o posibilitate potențială de a privi şi mai departe în căutare lumilor străine.