Oamenii de ştiinţă de vază avertizează că trecerea unui astfel de punct ar face eforturile de reducere a emisiilor din ce în ce mai inutile.
Un şir de evenimente asemănătoare cu ce de tip domino, precum topirea gheții, încălzirea mărilor, schimbarea curenților şi defrișarea pădurilor ar putea devia Pământul spre o stare de „seră”, dincolo de care, eforturile omenești de a reduce emisiile vor fi din ce în ce mai inutile, avertizează un grup de oameni de știință climaterici de vază.
Această perspectivă sumbră este descrisă într-o lucrare care ia în calcul consecințele combinate a 10 procese ce ţin de schimbările climaterice, printre care se regăsesc, eliberarea metanului prins în permafrostul siberian şi impactul asupra Antarcticii din urma topirii gheţii din Groenlanda.
Vedeţi şi: 10 animale adorabile pe cale de dispariţie din cauza schimbărilor climaterice
Temperaturile critice ce pot împinge sistemele globale în starea de „seră”
Autorii cercetării, publicate în Proceedings of the National Academy of Sciences (en), subliniază că analiza lor nu este decisivă, dar avertizează că angajamentul de a menține încălzirea la 2°C deasupra nivelurilor pre-industriale ar putea fi insuficient pentru a „parca” climatul planetei la o temperatură stabilă.
Ei avertizează că cursul spre un efect de seră, „aproape cu siguranță va inunda medii deltaice, va creşte riscul pagubelor cauzate de furtunile de coastă şi va aduce la eliminarea recifelor de corali (şi a beneficiilor pe care le oferă pentru mediu) până la sfârşitul acestui secol s-au chiar mai devreme”.

„Eu sper că greșim, dar în calitate de oameni de știință, avem responsabilitatea de a cerceta dacă acest lucru este real”, a declarat Johan Rockström, director executiv al Centrului de Rezilienţă din Stockholm.
„Noi trebuie să știm acest lucru acum. Aceasta este atât de urgent. Este una dintre cele mai existențiale întrebări din știință”.
Rockström şi coautorii săi, se numără printre experții de frunte ai lumii în ceea ce privește buclele de feedback pozitiv (proces în care efectele unei mici perturbații a unui sistem implică o creștere în mărimea perturbației…), prin care temperaturile în creștere eliberează noi surse de gaze cu efect de seră sau distrug capacitatea Pământului de a absorbi carbonul sau de a reflecta căldura.
Noua lor lucrare se întreabă, dacă temperatura planetei se poate stabiliza la 2°C sau dacă ea va gravita spre o stare mai extremă.
Autorii încearcă să evalueze dacă încălzirea poate fi oprită sau dacă ea se va îndrepta spre o lume a „serii”, ce presupune o temperatură cu 4°C mai ridicată decât în perioada pre-industrială şi cu mult mai puțin favorabilă vieții umane.
Lucrarea a arătat că acțiunile în privința climei, nu au fost doar un caz ce ţine de limitarea emisiilor de dioxid de carbon, dar a înțelegerii faptului cum diferiți factori interacționează la nivel global, a spus Katherine Richardson, unul din autori, de la Universitatea din Copenhaga, a spus,
„Noi am notat că Pământul nu a avut niciodată în istoria sa o stare cvasi-stabilă, care este aproximativ cu 2°C mai caldă decât cea din perioada preindustrială şi sugerează că există un risc real că, însuși, sistemul va ‘dori’ să continuie încălzirea, datorită tuturor acestor procese – chiar în cazul dacă oprim emisiile”, a spus ea (en).
„Acesta implică nu numai reducerea emisiilor, dar mult mai multe lucruri”.
Buclele feedback noi rămân încă a fi descoperite.
O lucrarea separată publicată în PNAS (en), arată că precipitaţiile în creștere — un simptom al schimbărilor climaterice în unele regiuni — fac mai dificilă captarea gazelor cu efect de seră de către solurile forestiere, cum ar fi de exemplu metanul.
Studiile anterioare au arătat că epuizarea rezervoarelor de carbon (carbon sinks ) vor ridica temperatura globală cu 0,25°C, distrugerea pădurilor cu 0,11°C, topirea permafrostului cu 0,9°C şi respiraţia bacteriană în creștere va adăuga încă 0,02°C.
Vedeţi şi: Creşterea “Porţii Iadului” din Siberia oferă indicii privind schimbarea climaterică
De asemenea, autorii noii lucrări, au atras atenția la pierderea hidraților de metan de la fundul oceanului şi la reducerea zăpezii şi gheţii calotelor de la poli.
Rockström declară că, există lacune uriașe în datele şi cunoștințele despre modul în care un proces l-ar putea amplifica pe altul.
Contrar teoriei Gaia, care sugerează că Pământul are o tendinţă de autoreglare, el spune că feedback-urile ar putea împinge planeta într-o stare mai extremă.
Spre exemplu, autorii spun că pierderea gheţii din Groenlanda ar putea perturba Curentul Golfului, ceea ce ar putea ridica nivelurile mărilor şi a acumula căldură în Oceanul de Sud, ceea ce, la rândul său, va accelera pierderea gheţii în estul Antarcticii.
Vedeţi şi: Gheaţa antarctică se topeşte mai repede ca oricând, arată studiile

Îngrijorările legate de această posibilitate au fost intensificate la începutul acestui an, potrivit rapoartelor conform cărora Curentul Golfului era la cel mai slab nivel din ultimii 1600 de ani (en).
În prezent, temperaturile medii globale sunt puţin peste 1°C de la nivelurilurile pre-industriale şi cresc cu 0,17°C pe decadă.
Acordul de la Paris privind schimbările climaterice, a stabilit acţiuni menite să menţină încălzirea în limitele de la 1,5°C la 2°C până la sfârșitul secolului, dar autorii avertizează că ar putea fi necesară o acţiune mai drastică.
Vedeţi şi: Cinci modalităţi cum substanţele chimice pot salva lumea de schimbările climaterice
„Valul de căldură pe care îl avem acum în Europa, nu este ceva ce era de așteptat la o creștere a temperaturii cu doar 1°C”, a spus Rockström (en).
„Unele bucle feedback pozitive deja sunt în desfășurare, dar ele sunt încă slabe.
Avem nevoie de mai multe studii pentru a determina când ele ar putea cauza un efect de seră”.
Un alt om de ştiinţă în domeniul climei — care nu a fost implicat în lucrare — a subliniat că documentul urmărește mai degrabă să ridice întrebări, decât să dovedească o teorie.
„Este mai degrabă selectiv, decât ciudat”, a declarat prof. Martin Siegert, co-director al Institutului Grantham.
„Pragul şi punctele critice au fost discutate şi anterior, dar afirmația că 2°C sunt pragul de la care nu va fi cale înapoi, este nouă, cred eu.
Eu nu sunt sigur de faptul ce ‘dovezi’ pentru aceasta există — sau dacă într-adevăr ar putea există careva până în momentul când le vom experimenta”.
Este o întrebare care necesită răspuns, a spus Rockström.
„Noi am putea ajunge la încheierea acordului de la Paris şi să păstrăm încălzirea la 2°C, dar atunci ne vom confrunta cu o surpriză neplăcută, dacă sistemul ne va scăpa”, a spus el (en).
„Noi nu vrem să spunem că acest lucru neapărat se va întâmpla. Noi doar enumerăm toate evenimentele perturbatoare şi înaintăm evenimente admisibile… 50 de ani în urmă, acest lucru ar fi fost respins ca unul alarmist, dar acum oamenii de știință au devenit într-adevăr îngrijorați”.
În contextul verii 2018, aceasta cu siguranţă nu este un caz de alarmă falsă, totul are loc chiar în faţa ochilor noştri, a declarat dr. Phil Williamson, cercetător în domeniul climei de la Universitatea East Anglia.
„Autorii susțin că trebuie să fim mult mai proactivi în această privință, nu doar să punem capăt emisiilor de gaze cu efect de seră cât mai rapid posibil, dar, de asemenea, până nu va fi prea târziu, să creăm o rezistenţă în contextul complexelor procese ale sistemului pământesc pe care nu le cunoaștem pe deplin”.
Lasă un răspuns