Acest lucru ar putea fi valabil şi pentru persoanele cu forme de Alzheimer mai răspândite.
Pentru persoanele care poartă o mutație genetică ce cauzează boala Alzheimer, practicarea unei activități fizice cel puțin 2,5 ore pe săptămână, poate avea efecte benefice asupra markerilor modificărilor cerebrale ale bolii Alzheimer şi întârzia declinul cognitiv, potrivit unui nou studiu disponibil online pe Alzheimer & Dementia:
Potrivit autorilor, aceste rezultate sprijină beneficiul activităţii fizice asupra cogniției şi progresului demenței, chiar şi la persoanele cu autozomal dominantă a bolii Alzheimer (ADAD), o formă rară a bolii în care dezvoltarea demenței la o vârstă relativ tânără este inevitabilă.
Autorii spun că rezultatele lor, arată o relaţie considerabilă între activitatea fizică, capacitatea cunoaşterii, statutului funcţional şi patologia bolii Alzheimer, chiar şi la persoanele cu ADAD cauzat genetic.
Durata de 150 de minute de activitate fizică pe săptămână recomandată oficial, este asociată cu o cogniție semnificativ mai bună şi o patologie mai mică a bolii Alzheimer în cazul ADAD.
Din perspectiva sănătății publice, acest volum de activitate fizică a fost atins de 70% din totalul persoanelor cu ADAD ce au participat la studiul DIAN (Dominantly Inherited Alzheimer’s Network).
Vedeţi şi: Ce tip de exerciţii sunt cele mai bune pentru creier?
Prin urmare, un stil de viaţă fizic activ este realizabil şi poate juca un rol important în amânarea dezvoltării şi progresiei ADAD.
„Rezultatele acestui studiu sunt încurajatoare, şi nu doar pentru persoanele cu boli genetice rare cauzate de Alzheimer”, a spus Maria C. Carrillo (en), șef al Oficiului pentru Știință de la Asociația Alzheimer.
„Dacă cercetările ulterioare vor confirma relația dintre activitatea fizică şi apariția mai târzie a simptomelor de demenţă în ADAD, atunci noi trebuie să extindem sfera de aplicare a acestei lucrări, pentru a vedea dacă aceasta este, de asemenea, valabilă şi în cazul oamenilor cu Alzheimer mai obișnuit, ce apare la o vârstă mai înaintată”.
Christoph Laske şi echipa sa de cercetare, de la Spitalul Universitar din Tübingen, Germania, au analizat date generate de la 275 de persoane (vârsta medie 38,4), ce poartă o mutație genetică pentru ADAD şi participă în Dominantly Inherited Alzheimer’s Network (DIAN), un studiu internațional de observație a persoanelor şi a familiilor cu ADAD, condus de cercetătorii de la Şcoala de Medicină de la Universitatea Washington din St. Louis.
Cercetătorii au încercat să determine dacă cel puțin 150 de minute de activitate fizică pe săptămână (mersul pe jos, alergare, înot, exerciţii aerobice etc.) — recomandarea actuală a Organizației Mondiale a Sănătății şi a Colegiului American de Medicină Sportivă — poate produce beneficii cognitive pentru participanții la studiu.
O sută cinzeci şi şase (156) au fost clasificați ca indivizi cu activitate mare (> 150 minute activitate fizică/săptămână); 68 ca indivizi cu activitate fizică scăzută (< 150 minute activitate fizică/săptămână).
Intesitatea exercițiilor nu a fost măsurată, dar tipul şi frecvenţa au fost confirmate de o sursă precum ar fi un membru al familiei sau prieten.
Cercetătorii au descoperit că persoanele care au fost implicate într-o activitate fizică mai mare, au obținut un punctaj mai bun la Examinarea Stării Mini-Mintale (Mini-Mental State Examination — MMSE) şi Evaluarea Demenței Clinice (Dementia Rating Sum of Boxes — CDR-SOB), care sunt metode standard acceptate pentru măsurarea cogniției şi a funcționării.
În mod similar, persoanele care s-au exersat mai mult, au avut niveluri mai scăzute a biomarkerilor bolii Alzheimer în lichidul cefalorahidian, inclusiv tau mai scăzut, o proteină care se acumulează în creierul persoanelor care trăiesc cu boala Alzheimer.
Cu toate acestea, traiectoriile individuale a modificărilor cognitive nu au fost evaluate în acest studiu transversal.
„Un stil de viaţă fizic activ este realizabil şi poate juca un rol important în întârzierea dezvoltării şi progresului ADAD.
Persoanele cu risc genetic pentru demenţă ar trebui îndemnate să urmeze un stil de viaţă fizic activ”, conchid autorii studiului (en).
„Există un număr din ce în ce mai mare de dovezi științifice privind impactul benefic a factorilor stilului de viaţă la reducerea riscului de declin cognitiv şi demenţă”, spune Carrillo (en).
„De exemplu, la AAIC (Conferinţa Asociaţiei Alzheimer Internaţionale) în iulie 2018, noi am auzit rezultatele preliminare ale SPRINT MIND, primul studiu clinic randomizat ce a demonstrat că tratamentul intensiv al tensiunii arteriale reduce cazurile noi de insuficienţă cognitivă ușoară (mild cognitive impairment —MCI) şi a riscului combinat de MCI, plus toate cauzele demenței.
Vedeţi şi: Cu exerciții, Inimile voastre devin “mai Tinere”, chiar şi la vârsta mijlocie
Acest lucru adaugă credibilitate terapiei Alzheimer viitoare, ce combină medicamentele şi intervenţiile factorului de risc modificabil — aşa cum o facem la bolile de inimă”.
Pentru a genera mai multe dovezi științifice cu privire la modul în care stilul de viaţă afectează sănătatea creierului, Asociaţia Alzheimer conduce în prezent un mare studiu clinic de doi ani, numit Studiul SUA pentru Protejarea Sănătății Creierului prin Intervenţia Stilului de Viaţă cu Scopul de a Reduce Riscul (U.S. POINTER).
Acesta este un studiu clinic de doi ani, ce are ca scop evaluarea faptului dacă intervenţiile în stilul de viaţă, care vizează simultan mai mulţi factori de risc, protejează funcția cognitivă la adulții în vârstă.
U.S. POINTER este un prim studiu de acest gen, desfășurat pe un grup mare de americani din întreaga SUA.
Puteţi vedea studiul complet pe situl revistei Alzheimer’s & Dementia.
Lasă un răspuns