Există oare viață plutitoare în norii lui Venus?

Ideea că organismele plutesc în norii planetei Venus — este una extraordinară.

Dar asta este ceea ce iau în considerare acum astronomii după ce au detectat un gaz în atmosferă pe care nu-l pot explica.

Acest gaz este fosfina — o moleculă formată dintr-un atom de fosfor şi trei atomi de hidrogen.

Pe Pământ fosfina este asociată cu viaţa, cu microbii care trăiesc în intestinele unor animale, cum ar fi pinguinii, sau în mediile sărace în oxigen, precum mlaștinile.

Vedeţi şi: Secretele Ursului de apă, singurul animal care poate supravieţui în spaţiu

Cu siguranță, el poate fi produs industrial, dar pe Venus nu există fabrici, şi la sigur nu există pinguini.

Deci, de unde s-a luat acest gaz acolo, la 50 km de la suprafața planetei?

Îşi pun această întrebare, prof. Jane Greaves şi colegii săi de la Universitatea Cardiff, Marea Britanie.

Ei au publicat o lucrare în revista Nature Astronomy, ce amănunțit descrie observațiile lor privind fosfina de pe Venus, precum şi investigațiile ce le-au făcut pentru a încerca să arate că această moleculă ar putea avea o origine naturală, non-biologică.

Însă, pentru moment, ei sunt zăpăciți — după cum au declarat pentru programul BBC Sky At Night, ce a vorbit pe larg cu echipa.

Având în vedere tot ceea ce ştim despre Venus şi condiţiile existente de aici, nimeni nu a fost în stare să descrie o cale abiotică a fosfinei, cel puţin pentru cantităţile detectate.

Vedeţi şi: Forme de viaţă ce respiră cu arsen au fost descoperite în Oceanul Pacific

Ceea ce înseamnă că viaţa, ca sursă, merită luată în considerare.

„De-a lungul întregii mele vieţi am fost interesat de căutarea vieţii în altă parte a Universului”, a spus prof. Greaves (en).

„Dar, da, noi cu adevărat îi încurajăm pe alţii să ne sugereze ce ne-ar putea fi scăpat.

Studiul şi datele noastre sunt în liber acces; aşa funcționează ştiinţa”.

Ce anume a detectat echipa?

Echipa profesorului Greaves a identificat pentru prima dată fosfina pe Venus folosind telescopul James Clerk Maxwell din Hawaii şi apoi a confirmat prezenţa sa, folosind radiotelescopul Atacama Large Millimeter/submillimeter Array din Chile.

Fosfina are o „limită de absorbție” distinctă, pe care aceste radiotelescoape o discern la o lungime de undă de aproximativ 1mm.

Gazul se observă la latitudinile medii a planetei, la aproximativ 50-60 km altitudine.

Concentrația este mică — alcătuind doar 10-20 de părţi în fiecare miliard din moleculele atmosferice — dar în acest context, asta e mult.

De ce aceasta prezintă aşa interes mare?

Venus nu se află în topul listei, când vine vorba de existenţa vieții în alte părţi a sistemului solar.

Vedeţi şi: 7 locuri din sistemul nostru solar unde se presupune că ar putea exista viaţă extraterestră

În comparație cu Pământul, este o poartă a iadului.

Cu 96% din atmosferă alcătuită din dioxid de carbon, ea a experimentat un efect de seră fulgerător.

Temperaturile de la suprafață sunt ca cele dintr-un cuptor pentru pizza — de peste 400 grade Celsius.

Sondele spațiale ce au aterizat pe planetă au supravieţuit câteva minute înainte de a se descompune.

Şi totuși, mai sus cu 50 km, condițiile sunt mai prielnice.

Aşa dar, dacă cu adevărat există viaţă pe Venus, exact aici ne putem aştepta să o găsim.

De ce ar trebuie să fim sceptici?

Norii. Ei sunt denşi şi compuşi în principal din acid sulfuric (75-95%), care este dezastruos pentru structurile celulare ce alcătuiesc organismele vii de pe Pământ.

Vedeţi şi: Astronomii au făcut o descoperire incredibil de rară a unei planete ca Pământul

Dr. William Bains, ce este afiliat la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT), este un biochimist al echipei.

El a studiat diverse combinații de compuşi diferiți așteptați pe Venus; el a examinat dacă vulcanii, fulgerele şi chiar meteoriții, ar putea juca un rol în producerea PH3 — şi toate reacțiile chimice pe care le-a investigat, spune el, sunt de 10 000 de ori mai slabe, decât ar fi necesar pentru producerea cantităţii de fosfină observată.

Pentru a supraviețui acidului sulfuric, crede dr. Bains, microbii venusieni din aer ar trebui să folosească o biochimie necunoscută, radical diferită, fie să dezvolte un fel de armură.

„În principiu, o viaţă iubitoare de apă s-ar putea ascunde în carcase protectoare în interiorul picăturilor de acid sulfuric”, a spus el în cadrul emisiunii Sky At Night.

„Vorbim de bacterii acoperite de ceva mai dur decât teflonul şi care sunt izolate complet.

Dar cum în acest caz ele se hrănesc? Cum fac schimb de gaze? Este un adevărat paradox”.

Care a fost reacția?

Precauți şi interesați. Echipa nu pretinde că a găsit viaţă pe Venus, ci doar că ideea trebuie explorată în continuare, deoarece oamenii de ştiinţă, de asemenea, urmăresc să descopere orice alte căi chimice geologice sau abiotice omise de producere a fosfinului.

Dr. Colin Wilson, de la Universitatea Oxford, a lucrat la sonda Venus Express a Agenţiei Spaţiale Europene (2006-2014) şi este o figură de frunte în dezvoltarea unui nou concept de misiune numit EnVision.

El a spus că observațiile prof. Greaves vor stimula un nou val de cercetare a planetei.

„Este cu adevărat interesant şi va duce la noi descoperiri — chiar dacă detectarea iniţială a fosfinei s-ar dovedi a fi o interpretare spectroscopică greşită, ceea ce cred eu că nu va fi cazul

Eu cred că viaţa în nourii lui Venus este atât de puţin probabilă, încât vom găsi alte căi chimice de creare a fosfinei în atmosferă — în schimb, în această căutare, vom descoperi o mulţime de lucruri interesante despre Venus „, a declarat el pentru BBC News.

Prof. Lewis Dartnell de la Universitatea din Westminster, de asemenea, este precaut.

Este un astrobiolog — cineva ce studiază posibilitățile vieţii dincolo de Pământ.

El crede că Marte sau lunile lui Jupiter şi Saturn, sunt un pariu mai perspectiv în căutarea vieţii.

Vedeţi şi: NASA a lansat vehiculul spațial Perseverance spre Marte pentru a căuta semne de viaţă din trecut

„Dacă viaţa poate supraviețui în straturile superioare a norilor lui Venus — aceasta este foarte promițător, deoarece înseamnă că viaţa este foarte răspândită în galaxia noastră în ansamblu.

Poate viaţa nu are nevoie de planete asemănătoare Pământului şi ar putea supraviețui pe alte planete fierbinți din Calea Lactee, asemănătoare lui Venus”.

Vedeţi şi: Viaţă pe alte planete: 5 planete potenţial locuibile din apropiere asemănătoare cu Pământul

Cum poate fi rezolvată întrebarea?

Prin trimiterea unei sonde ce va investiga în mod special atmosfera lui Venus.

Vedeţi şi: NASA a lansat vehiculul spațial Perseverance spre Marte pentru a căuta semne de viaţă din trecut

Agenţia spaţială americană (NASA) a cerut recent oamenilor de ştiinţă să schițeze proiectul unei potențiale misiuni pilot pentru anii 2030.

Ideile cele mai potrivite, sunt şi cele mai apte şi cele mai scumpe proiecte întreprinse de NASA.

Un proiect, în particular, propunea un aerorobot, un balon echipat cu instrumente pentru efectuarea măsurărilor, ce va călători prin norii lui Venus.

„Ruşii au făcut acest lucru cu balonul Vega în 1985”, a spus profesoara Sara Seager de la MIT.

„El a fost acoperit cu teflon, pentru a-l proteja de acidul sulfuric şi a plutit în jur de câteva zile făcând măsurări.

Noi cu siguranţă am putea face câteva măsurări la faţa locului.

Noi am putea aduna picăturile şi măsura proprietățile lor.

Noi am putea chiar să aducem un microscop şi să încercăm să căutăm viaţa însăşi”.