
Noul obiect descoperit, este cel mai îndepărtat corp observat vreodată în sistemul solar — şi primul obiect vreodată găsit, ce se rotește la o distanţă de 100 de ori mai mare decât cea dintre soare şi Pământ.
Echipa ce l-a descoperit la poreclit, „Farout”, iar denumirea sa provizorie, dată de Uniunea Internaţională a Astronomilor este 2018 VG18.
Studiile preliminare sugerează că aceasta este o planetă
rotundă roză pitică.
Aceeași echipă, a reperat o planetă pitică îndepărtată în octombrie, numită „The Goblin”.
„Tot ceea ce știm în prezent despre 2018 VG18, este distanţa extremă de la soare, diametrul ei aproximativ şi culoarea sa”, a spus într-un raport (en), David Tholen, cercetător la Universitatea din Hawaii şi membru a echipei ce a efectuat descoperirea.
„Din cauza că 2018 VG18 este atât de îndepărtată, ea se rotește foarte încet, probabil având nevoie de mai mult de 1000 de ani pentru a face o excursie în jurul soarelui”.
Farout e la 120 de unități astronomice (UA) depărtare de la soare — o UA este egală cu distanţa dintre Soare şi Pământ, care este aproximativ 150 milioane de kilometri.

Obiectul este la o distanţă de 3,5 ori mai mare decât distanţa actuală dintre Pluto şi soare (34 UA) şi astfel depășește obiectul considerat anterior cel mai îndepărtat, planeta pitică Eris, care este în prezent la aproximativ 96 UA.
Nava Voyager 2 al NASA, a intrat recent în spaţiul interstelar la aproximativ 120 UA, părăsind „sfera de influenţă” a soarelui numită heliopauză, regiunea în care corpurile resimt acțiunea vântului solar.
Pentru ca să fie clar: Recordul actual deținut de Farout, constă în faptul că, el este cel mai îndepărtat obiect al sistemului solar înregistrat până acum.
Vedeţi şi: Pentru prima dată, astronomii au detectat planete în afara galaxiei noastre
Aceasta nu înseamnă că nu mai există un alt obiect ce se îndepărtează de soare la o distanţă mai mare de 120 UA.
De fapt, noi ştim că unele obiecte fac acest lucru.
De exemplu, planeta pitică Sedna se poate îndepărta până la 900 UA pe orbita sa foarte eliptică şi, probabil, există trilioane de comete în norul Oort, care se află la distanţe între aproximativ 5000 UA şi 100 000 UA de la soare.
Farout a fost pentru prima dată identificat în luna noiembrie, cu telescopul Subaru de 8 metri din Hawaii, iar măsurările ulterioare, efectuate în luna decembrie de telescopul Magellan din Chile, au confirmat existenţa acestei planete pitice.
Potrivit acestor observații, obiectul probabil are aproape 500 km în lărgime, ceea ce înseamnă că este o planetă pitică sferică.
Potrivit raportului, culoarea sa roz sugerează despre faptul că este un corp cu multă gheaţă.
Echipa de cercetare analizează aceste obiecte ultra îndepărtate în căutarea influenței gravitaționale a presupusului super-pământ Planeta Nouă, denumită şi Planeta X, căreia cercetătorii i-au determinat o orbită în zonele extreme ale sistemului solar.
Mișcările mai multor corpuri îndepărtate au sugerat existenţa acestei planete, care se presupune a fi extrem de vagă şi greu de localizat.
Vedeţi şi: NASA suspectă că ar putea exista planeta nouă la marginea exterioară a sistemului solar
„2018 VG18 este mult mai îndepărtat şi mai lent decât orice alt obiect al sistemului solar observat, deci vor fi nevoie încă de câțiva ani pentru a determina complet orbita sa”, a spus într-o declarație, Scott Sheppard, cercetător la Instituția Carnegie pentru Ştiinţă din Washington, D.C. şi membru al echipei ce a efectuat descoperirea.
„Dar, ea a fost găsită într-o locație pe cer similară cu cea a altor obiecte din sistemul solar extrem cunoscut, sugerând că ar putea avea același tip de orbită ca majoritatea din ele.
Similitudinile orbitale arătate de majoritatea corpurilor mici din sistemul solar îndepărtat, au fost catalizatorul pentru afirmația noastră inițială, că există o planetă îndepărtată masivă la câteva sute de UA ce direcționează aceste obiecte.”

Deoarece propusa Planetă 9 este atât de îndepărtată — între sute şi mii de UA, planeta poate modifica orbitele obiectelor aflate prea departe de influenţa planetelor interioare a sistemului nostru solar.
Aceasta înseamnă că studierea cursului orbitelor obiectelor precum Farout, poate indica calea spre planeta misterioasă, oferind cercetătorilor indici despre locul efectuării căutărilor şi ocazii de a testa telescoapele puternice care posibil odată o vor identifica.
„Această descoperire este cu adevărat o realizare internaţională în domeniul cercetărilor cu telescoapele situate în Hawaii şi Chile, operate de Japonia, precum şi de consorțiul instituțiilor de cercetare şi universităților din Statele Unite”, a spus, Chad Trujillo, cercetător la Universitatea Northern Arizona şi al treilea membru al echipei.
„Cu noile camere de înaltă definiție pe unele dintre cele mai mari telescoape din lume, noi, în cele din urmă explorăm granițele sistemului nostru solar mult mai departe de Pluto”.
Lasă un răspuns