Fibrele sunt bune pentru voi. Acum oamenii de ştiinţă ştiu de ce.

O dietă bogată în fibre, cum ar fi fructele şi legumele, reduce riscul apariției diabetului zaharat, a bolilor de inimă şi a artritei.

Într-adevăr, dovezile beneficiilor fibrelor se extind dincolo de orice afecțiune particulară: Consumul mai multor fibre pare să scadă rata mortalității oamenilor, indiferent de cauză.

De aceea, experții  întotdeauna ne spun cât de bune sunt fibrele dietetice.

Dar, în timp ce beneficiile sunt clare, nu este atât de clar de ce fibra este atât de importantă.

„Este o întrebare ușor de pus şi una la care e cu adevărat greu de răspuns”, a spus Fredrik Bäckhed, biolog de la Universitatea din Gothenburg, Suedia.

El şi alţi oameni de ştiinţă desfășoară experimente care dau câteva indicii importante despre rolul fibrelor în sănătatea umană.

Cercetările lor arată că fibrele nu livrează direct corpului multe din beneficiile sale.

În schimb fibrele pe care le consumăm alimentează miliarde de bacterii în intestinele noastre.

Menținerea lor într-o stare satisfăcută, înseamnă şi o stare bună de funcționare pentru intestinele şi sistemele noastre imunitare.

Pentru a digera alimentele, noi trebuie să le scăldăm în enzime care descompun moleculele lor.

Aceste fragmente moleculare trec apoi prin peretele intestinal şi sunt absorbite de intestinele noastre.

Dar, corpurile noaste produc o gamă limitată de enzime, astfel noi nu putem descompune o mare parte din compuşii duri din plante.

Termenul „fibre dietetice” se referă la aceste molecule indigestibile.

Dar, ele sunt indigestibile doar pentru noi. Tractul gastrointestinal este acoperit cu un strat de mucus, pe care se află un covor de sute de specii de bacterii, parte a microbiomei umane.

Unii dintre aceşti microbi dețin enzimele necesare pentru a descompune diferite tipuri de fibre dietetice.

Capacitatea acestor bacterii de a supraviețui pe fibrele pe care noi nu le putem digera, a determinat mulți specialiști să se întrebe dacă microbii sunt implicați cumva în beneficiile dietei de fructe şi legume.

Două studii detaliate publicate recent în revista Cell Host and Microbe oferă dovezi convingătoare că răspunsul este da.

Într-un experiment, Andrew T.Gewirtz de la Universitatea de Stat din Georgia şi colegii săi au pus şoarecii pe o dietă bogată în fibre şi una bogată în grăsimi.

Prin examinarea fragmentelor de ADN bacterian în fecalele animalelor, cercetătorii au reuşit să estimeze mărimea populaţiei bacteriene intestinale la fiecare șoarece.

Pe o dietă cu nivel scăzut de fibre, ei au descoperit că populația s-a distrus, scăzând de zece ori.

Dr. Bäckhed şi colegii săi au realizat un experiment similar, urmărind microbiomul la șoareci, în timp ce aceștia erau trecuți de la alimente bogate în fibre la o dietă săracă în fibre.

„În principiu este ceea ce veţi obţine la McDonald’s”, a spus, Dr. Bäckhed.

„O mulțime de grăsime, o grămadă de zahăr şi douăzeci de procente de proteine”.

Vedţi şi: 10 motive pentru care zahărul este dăunător pentru voi

Oamenii de ştiinţă s-au concentrat asupra diversității speciilor care alcătuiesc microbiomul intestinal al şoarecelui.

Trecerea animalelor la o dietă săracă în fibre  a avut un efect dramatic, au constatat ei: Multe specii de obicei răspândite au devenit rare, iar speciile rare au devenit răspândite.

Odată cu schimbarea microbiomei, ambele echipe au observat şi schimbări rapide ale şoarecilor.

Intestinele lor au devenit mai mici, iar stratul de mucus mai subțire.

Ca urmare, bacteriile s-au apropiat mult mai tare de peretele intestinal, iar această invazie a declanșat o reacție imună.

După câteva zile pe dieta cu fibre scăzute, intestinele la șoareci au dezvoltat inflamații cronice.

După câteva săptămâni, echipa Dr. Gewirtz a observat că șoarecii au început să se schimbe în alte moduri, adăugând în grăsimi, de exemplu, şi dezvoltând niveluri mai ridicate de zahăr în sânge.

Vedeţi şi: Oamenii de ştiinţă au descoperit un nou sistem biologic care reglează grăsimea în corp

Dr. Bäckhed şi colegii săi au hrănit, de asemenea, un alt grup de rozătoare cu meniu bogat în grăsimi, împreună cu o doză modestă a unui tip de fibră numită inulină.

Stratul de mucus din intestine a fost mai sănătos decât la șoarecii care nu au primit fibre, au constatat oamenii de ştiinţă, iar bacteriile intestinale au fost menținute la o distanţă mai sigură de peretele lor intestinal.

Vedeţi şi: Alimentaţie sănătoasă pentru o viaţă mai lungă

Dr. Gewirtz şi colegii săi, de asemenea, au dat inulină şi șoarecilor lor, dar o doză mult mai mare.

Îmbunătăţirile au fost şi mai impresionante: în ciuda unei diete bogate în grăsimi, șoarecii au avut populații sănătoase de bacterii în intestinele lor, intestinele lor au fost mai aproape de normal şi au adăugat în grăsimi mai puțin.

Dr. Bäckhed şi colegii săi au făcut un experiment şi mai interesant: Ei au amestecat în apa dată șoarecilor, aflaţi pe o dietă bogată în grăsimi, cu o specie de bacterii care se hrănesc cu fibre.

Suplimentul a modificat starea şoarecilor spre bine: Chiar şi pe o dietă bogată în grăsimi, ei au produs mai mult mucus în intestinele lor, creând o barieră sănătoasă pentru a păstra bacteriile la o distanţă sigură deasupra pe pereții intestinali.

O modalitate prin care fibrele ajută la sănătate, este de a ne oferi indirect o altă sursă de hrană, a spus Dr. Gewirtz.

Odată ce bacteriile au recoltat energia din fibrele dietetice, ele aruncă fragmentele ca deșeuri.

Aceste deșeuri – sub formă de acizi graşi cu catenă scurtă – sunt absorbite de celulele intestinale, care le utilizează ca combustibil.

Dar, microbii din tractul digestiv fac mai multe decât doar a produce energie. De asemenea, ei transmit mesaje.

Celule intestinale se bazează pe semnalele chimice ale bacteriilor, pentru a funcționa corespunzător, a spus Dr. Gewirtz.

Celulele răspund la semnale prin sporirea şi aprovizionarea mai sănătoasă cu mucus.

De asemenea, ele eliberează molecule de nimicire a bacteriilor.

Prin generarea acestor răspunsuri, bacteriile intestinale contribuie la menținerea coexistenţei paşnice cu sistemul imunitar.

Ele rămân deasupra stratului de mucus al intestinului, la o distanţă sigură de peretele intestinal.

Orice bacterie care vine prea aproape este eliminată de otrăvurile antimicrobiene.

În timp ce unele specii de bacterii intestinale se hrănesc direct cu fibre dietetice, ele probabil sprijină alte specii care se hrănesc cu deșeurile lor.

O serie de specii din acest ecosistem – toate bazate pe fibră – pot vorbi cu intestinele noastre.

Urmarea unei diete sărace în fibre perturbează această relaţie paşnică, sugerează noile studii.

Speciile care depind de fibrele dietetice suferă de foame, la fel ca şi celelalte specii care depind de ele.

Unele specii pot trece la hrana cu mucusul din propria gazdă.

Cu mai puţin combustibil, celulele intestinale cresc mai încet. Şi fără un flux continuu de semnale chimice de la bacterii, celulele încetinesc producţia de mucus şi a otrăvurilor de ucidere a bacteriilor.

Ce rezultat, bacteriile se apropie mai aproape de peretele intestinal, iar sistemul imunitar acţionează mai intensiv.

„Aparatul digestiv este întotdeauna echilibrat în mod precar în încercarea de a a păstra aceste organisme şi de a nu suprareacţiona”, a spus Eric C. Martens, un microbiolog de la Universitatea din Michigan, care nu a fost implicat în studii.

„Acesta ar putea fi un punct critic între sănătate şi boală.”

Inflamaţia poate ajuta la combaterea infecțiilor, dar dacă devine cronică, ea poate dăuna corpului nostru.

Printre altele, inflamația cronică poate interfera cu modul în care organismul folosește caloriile din alimente, stocându-le mai mult ca grăsime, în loc să le ardă ca energie.

Justin L. Sonnenburg, un biolog de la Universitatea Stanford, care nu a fost implicat în noile studii, a spus că o dietă săracă în fibre poate provoca inflamații slabe nu numai în intestin, dar şi în organism.

Cercetările sale sugerează că, atunci când bacteriile descompun fibrele dietetice în acizi grași cu lanț scurt, o parte din ele intră în sânge şi călătoresc către alte organe, unde acționează ca semnale pentru a atenua sistemul imunitar.

„Voi puteți modula ceea ce se întâmplă în plămâni pe baza a ceea cu ce hrăniţi microbiomul în intestin”, a spus  Dr. Sonnenburg.

Hannah D. Holscher, un cercetător în domeniu nutriției de la Universitatea din Illinois, care nu a fost implicat în noile studii, a spus că rezultatele pe șoareci trebuie să fie testate pe oameni.

Dar, este mult mai greu să conduci astfel de studii pe oameni.

În propriul său laborator, Dr. Holscher acționează ca un bucătar personal non-stop.

Ea şi colegii ei le oferă voluntarilor toate felurile lor de bucate timp de două săptămâni.

Apoi ea poate să le dea unora dintre voluntarii săi o sursă suplimentară de fibre – cum ar fi nucile – şi va examina schimbările atât în microbiomul lor, cât şi a nivelurilor lor de inflamație.

Dr. Holscher şi alţi cercetători speră că vor învăța suficient despre felul în care fibrele influențează microbiomul, pentru a le folosi ca o modalitate în tratarea bolilor.

Reducerea inflamaţiilor prin intermediul fibrelor, poate, de asemenea, ajuta în tratamentul tulburărilor imune, cum ar fi, boala inflamatorie a intestinului.

De asemenea, fibrele pot ajuta la inversarea obezităţii.

Recent, în Jurnalul American de Nutriţie Clinică, Dr. Holscher şi colegii ei, au analizat o serie de studii în care fibra a fost utilizată pentru a trata obezitatea.

Ei au descoperit că suplimentele de fibre au ajutat persoanele obeze să piardă în medie aproximativ 2 kilograme.

Dar pentru cei care doresc să rămână sănătoși, pur şi simplu prin a adăuga un tip de fibră la o dietă tipică occidentală, aceasta nu va fi o panacee.

Oferirea de inulină şoarecilor în aceste studii noi, le-a restabilit doar parţial sănătatea lor.

Probabil din cauza că noi depindem de diferite tipuri dietetice pe care le primim din plante.

Este posibil ca fiecare tip de fibre să alimenteze un anumit set de bacterii, care trimit propriile semnale importante corpului nostru.

„Aceasta indică spre un lucru plictisitor pe care noi cu toţii îl ştim, dar nimeni nu-l face”, a spus Dr. Bäckhed.

„Dacă mâncaţi mai multe legume verzi şi mai puțin prăjit şi dulciuri, probabil că vă veţi simţi mai bine pe termen lung”.

Sursă: Nytimes