Gelul ce repară dinții de sine stătător ar putea însemna sfârşitul plombelor

Aceasta este cea mai dură substanță din corpul uman şi ea este de neînlocuit.

În întreaga lume, miliarde de oameni sunt afectați de cariile dentare cauzate de pierderea smalțului dinților, dar noile cercetări oferă o nouă speranță de a pune capăt acestei probleme globale.

Oamenii de ştiinţă din China au dezvoltat o nouă soluție ce poate eficient creşte din nou suprafața externă a smalțului dinților deteriorați, folosind un material care imită procesul de mineralizare naturală a stratului exterior protector al dinților noştri.

Smalţul dinţilor se formează într-un proces de biomineralizare, unde celulele numite ameloblaste (en), secretă proteine care la rândul lor se întăresc în acel strat dur exterior.

Problema este că ameloblastele sunt prezente doar în timpul dezvoltării dinților, ceea ce înseamnă că dinţii noştri maturi nu au practic nici o abilitate naturală de a se auto-repara după ce s-au format.

Noua cercetare inspiră speranța unei tratări fără dureri

Oamenii de știință au încercat o serie de abordări pentru a obține artificial re-mineralizarea smalţului, dar potrivit cercetătorilor de la Universitatea Zhejiang, încercările anterioare au eșuat în cea mai mare parte, deoarece structura complexă şi cristalină a smalțului nu a fost niciodată replicată cu succes în laborator.

Vedeţi şi: Acest tratament nou ar putea vindeca cariile dentare fără eventuale plombe

Cel puţin, până acum, sugerează echipa într-o nouă lucrare.

„Prezentăm aici că un material raţional proiectat compus din grupuri de ioni de fosfat de calciu, ce poate fi utilizat pentru a produce un strat precursor cu scopul de a provoacă creşterea epitaxială a cristalului de smalț apatit, ce imită biomineralizarea frontierei cristalino-amorfe a dezvoltării țesuturilor dure în natură”, au scris cercetătorii în studiul lor (en).

Realizarea, pe care echipa o anunţă ca prima din lume (en), a necesitat un nou tip de grupuri de ioni de fosfat de calciu (CPIC), ce măsoară doar 1,5 nanometri în diametru (aproximativ o miliardime de metru).

Aceste particule minuscule au fost apoi stabilizate într-o soluţie de etanol cu o substanţă chimică numită trietilamină, ce le împiedică să se aglutineze (îngrămădească, alipească) împreună.

Atunci când materialul lor asemănător cu gelul a fost aplicat pe dinții umani donați de pacienți, grupurile ultra-mici s-au contopit cu succes într-o structură asemănătoare cu cea a solzilor de peşte specifică smalțului natural.

Procesul a replicat acoperirea dintelui cu un strat de reparație identic şi la fel de dur se sa dezvoltat până la o grosime de până la 2,8 micrometri în 8 de ore.

Deşi este de sute de ori mai subțire ca stratul complet de smalț natural al dinţilor, echipa consideră că acoperirea repetată cu soluția lor CPIC ar putea îngroșa eficient smalțul artificial şi că perfecționările ulterioare ale materialului ar putea creşte grosimea acestuia.

„Noul nostru smalţ regenerat are aceeaşi structură şi proprietăți mecanice ca şi smalțul natural”, a spus Liu pentru Sky News (en).

„Noi sperăm să realizăm o reluare a creșterii smalţului dintelui fără a folosi plombe ce conțin materiale total diferite şi nădăjduim, dacă totul va merge bine, să începem studiile clinice pe oameni în termen de unu-doi ani”.

Pentru a se încadra în acest interval de timp, echipa va trebui să demonstreze că materialul lor este sigur — mai ales că există îngrijorări cu privire la toxicitatea trietilaminei, ce este folosită ca un compus stabilizator.

Vedeţi şi: 10 motive pentru care zahărul este dăunător pentru voi

Cercetătorii spun că substanța chimică se evaporă în etanol în timpul procesului, deci nu ar trebui să prezinte un risc şi, în prezent, ea se testează la şoareci în ajunul așteptatelor studii clinice.

Între timp, specialiștii spun că ar putea trece câțiva ani până când acest material îşi va găsi calea în utilizarea clinică la medicul vostru stomatolog — cu condiția că testele viitoare vor indica că el este şi sigur şi eficient în același timp.

Până atunci, sfaturile convenționale privind sănătatea dentară rămân aceleaşi.

„Prevenirea este cea mai bună abordare”, a declarat pentru South China Morning Post, Chen Haifeng, cercetător biomedical de la Universitatea Peking, ce nu a fost implicat în studiu.

„Noi niciodată nu trebuie să așteptăm până la apariția defectului. Dinții noștri sunt o minune a naturii. Înlocuirea artificială nu îşi va face niciodată treaba la fel de bine”.

Rezultatele au fost raportate în Science Advances.