Oasele găsite în peştera din Africa de Sud aparţin, susţin cei care le-au descoperit, unei specii preistorice noi înrudită cu cea umană, Homo naledi, deşi unii experţi sunt sceptici ce priveşte desoperirea.
O mulţime de oase au fost găsite într-o cameră mică întunecată în spatele unei peşteri din Africa de Sud, care pot fi rămăşiţele unei specii umane noi înrudite cu omul.
Exploratorii au descoperit oasele, după ce s-au strecurat printr-o fisură înaltă din spatele peşterii Rising Star, la 50 km de Johannesburg, şi după ce au coborât un jgheab îngust lung spre podeaua camerei aflate sub 40 metri de la suprafaţă.
Canalul de intrare spre camera Dinaledi este atât de îngust, numai 20.30 centimetri, că pentru a dezgropa oasele au fost aduse şase cercetători de sex feminin cu o constituţie graţioasă. Imaginile video de la camerele lor se transmiteau printr-un cablu de fibră optică, lung de 3.5 km, la un centru de comandă de la sol în timp ce ele lucrau în interiorul încăperei înguste.
Săpătorii au găsit mai mult de 1 500 fragmente de oase aparţinând cel puţin unui număr de 15 persoane. Rămăşiţele par să aparţină copiilor, minorilor şi adulţilor de vârstă înaintată. Mai mult de o mie fragmente de oase sunt în cameră acoperite în mizeria moale care acoperă solul.
În acest scurt video, liderii proectului finanţat de National Geographic discută descoperirea lor a “strămoşului omului”. Echipa consideră că oasele încă nedatate reprezintă o nouă specie umană veche înrudită. Ei au numit această creatură Homo naledi, unde naledi înseamnă “stea” în Sesotho, una din limbile oficiale ale Africii de Sud şi limba oficială principală a Lesotho. Dar alţi experţi în domeniu susţin că afirmaţia este nejustificată, cel puţin pe baza dovezilor adunate până în prezent. Oasele, spun ei, seamănă izbitor de mult cu cele ale unui Home erectus timpuriu, un precursor al oamenilor moderni care a rătăcit prin Africa de Sud acum 1.5 milioane de ani.
Vedeţi şi: Incredibil, o nouă specie în arborele genealogic uman
“Am găsit o nouă specie pe care noi o plasăm în genul Homo, care este cu adevărat remarcabilă”, a declarat Lee Berger, un paleoantropolog de la Universitatea Witwatersrand din Johannesburg. El le-a descris ca creaturi zvelte cu creierul mic, membre lungi şi subţiri. Masculii înălţi până la aproximativ 1.5 metri şi femei un pic mai mici.
Măsurătorile arată că creatura are un amestec curios de maimuţă străveche şi caracteristici moderne umane. Creierul său este mic, la fel ca cel a gorilei. Dinţii sunt mici şi simpli. Cutia toracică este primitivă asemănătoare cu cea a maimuţei, dar mâinele sunt moderne, forma lor se potriveşte bine pentru a face instrumentele de bază. Picioarele şi gleznele lor sunt formate pentru mersul pe jos în poziţie verticală, însă degetele sunt încă curbate, o caracteristică care se întâlneşte la maimuţele care petrec o mare parte din timp lor pe copaci. Constatările sunt raportate în două articole publicate în revista on-line eLife.
Camera Dinaledi a fost vizitată şi în trecut din această cauză sedimentele moi în care au fost găsite oasele au fost grav perturbate. Deoarece rămăşiţele nu au fost încastrate în rocă, echipa lui Berger nu le poate data. Ele ar putea fi de o vechime de 3 milioane de ani sau să fie mult mai moderne. Nici o altă specie de animal nu au fost găsit în cameră care ar putea sugera când omul ar fi ajuns acolo.
Vedeţi şi: Omul vechi găsit în Romania are10 procente gene de la Neanderthal
“Dacă acesta este o specie veche, cum ar fi un Celacant (ordin de peşti preistorici), care a trecut prin timp şi este numai de zeci de mii de ani sau de o vârstă de sute de mii de ani, aceasta înseamnă că în acea perioadă am avut mai multe specii complexe ce rătăceau prin Africa şi care poate chiar făceau instrumente. Aceasta face arheologia foarte dificilă, pentru că noi nu vom putea afla cine şi ce a făcut”, a spus Berger.
John Hawks, un cercetător din echipă, adeclarat că, în ciuda caracteristicilor sale moderne, Homo naledi probabil a stat la originea genului nostru, Homo. “Asta ne spune nouă că istoria evolutivă a fost probabil diferită de cum ne-am imaginat până acum” a declarat el. Paul Dirks, un alt om de ştiinţă implicat, a spus că lucrările în privinţa stabilirii vârstei oaselor este în curs de desfăşurare. Unele teste, cum ar fi datarea cu carbon, vor distruge materialul şi o vor încerca doar odată această datare numai după ce oasele vor fi studiate mai atent.
Vedeţi şi: Top 10 mistere despre evolutia omului
Fără a şti vârsta oaselor, unii cercetători privesc fosilele ca fiind o noutate nesimnificativă. “Dacă ele într-adevăr au o vechime de două milioane de ani, atunci acestea ar putea aparţine unei versiuni timpurii de Homo erectus din Africa de Sud. O specie deja cunoscută din această regiune. Dacă ele sunt mult mai recente, ar putea fi o specie relicvă care a persistat în izolare. Cu alte cuvinte, ele sunt mai mult nişte curiozităţi, deocamdată, decât ceva ce va necesita revizuirea a tot ce se ştia”, a declarat William Jungers, antropolog de la Şcoala de Medicină Stony Brook din New York.
Christoph Zollikofer, un antropolog de la Universitatea din Zurich, a declarat că multe caracteristici osoase utilizate pentru a pretinde că creatura este o specie nouă sunt observate şi la animale mai primitive, şi prin definiţie nu pot fi folosite pentru a defini o nouă specie. “Cele câteva caracteristici ‘unice’ care definesc potenţial noi specii au nevoie de o analiză detailată, deoarece acestea pot reprezenta variaţii individuale sau variaţii la nivelul populaţiei”, a spus el. Tim White, un paleoantropolog de la Universitatea din California, Berkeley, a mers mai departe. “Cea ce este prezentat aici, aparţine speciei Homo erectus primitiv, o specie definită încă în anii 1800”.
Camera Dinaledi este extrem de greu de accesat astăzi, ridicând astfel problema modului cum au nimerit aceste creaturi aici. Ele posibil s-au urcat aici şi au rămas blocate sau au murit atunci când peştera a fost umplută de apă. Dar Berger şi colegii săi favorizează o explicaţie mai radicală. “După eliminarea tuturor probabilităţilor, noi am ajuns la concluzia că Homo naledi a folosit această cameră într-un mod ritualizat de a dispune intenţionat de moartea sa”, a spus Berger.
Concluzia nu a fost acceptată pe larg de alţii. “Nimicirea intenţionată a cadavrelor putrezide de colegii este un titlu frumos, dar pare prea exagerat pentru mine”, a declarat Jungers. Zollikofer este de acord. “Afirmaţiile ‘noi specii’ şi ‘depozite de morţi’ sunt în mod clar pentru mass-media. Nici una dintre afirmaţii nu este susţinută prin datele prezentate în publicaţie”, a spus el.
Hawks este deschis pentru alte explicaţii, dar a spus că eliminarea are sens. “Dovezile într-adevăr tind să excludă ideea că au intrat în cameră câte unul, vii, pe parcursul unei perioade de timp, deoarece avem sugari, copii mici, adulţi foarte în vârstă care aproape cu siguranţă nu au reuşit să intre în această cameră fără a fi depozitaţi”.
Chris Stringer, conducătorul de origini umane de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, a declarat că modul în care creaturile au ajuns la locul lor de veci a fost un “mare puzzle”.
“Dacă vorbim despre o moarte intenţionată, vorbim despre creaturi cu un creier de mărimea ca a cel al gorilei intrând adânc într-o peşteră, în întuneric şi strecurându-se printr-o fisură mică în această cameră din peşteră. E un comportament destul de complex pentru cea ce gândim noi o specie umană foarte primitivă. Rămâne de văzut dacă există alte explicaţii, dar acesta este una dintre cele mai plauzibile”, a spus el.
Sursă: The Guardian
Lasă un răspuns