Chiar acum, mii de oameni în toată lumea aşteaptă un transplant de inimă, dar cu un deficit imens de donatori nu toţi aceşti pacienţi sunt susceptibili de a supraveţui.
Creşterea inimii transplantabile într-un laborator a fost demult un vis în cadrul comunităţii medicale şi un studiu din revista Circulation Research a făcut un pas mai aproape de realitate: O echipă de cercetători, cu ajutorul celulelor stem, au crescut cu succes o inimă umană care se zbate în laborator .
Studiile anterioare au arătat modul în care imprimantele 3D pot fi folosite pentru fabricarea de segmente 3D ale inimii utilizând materialul biologic.
Cu toate că lipsesc orice celule cardiace reale, aceste structuri ar putea fi folosite ca „şchele”, pe care va putea fi cultivat ţesutul cardiac.
Acum o echipă de la Massachusetts General Hospital (MGH) şi Harvard Medical School au preluat acest concept de şchele şi l-au combinat cu celule stem, pentru a primi până la urmă unele rezultate cu adevărat spectaculoase.
Problema principală la transplantul de inimă, în afară de lipsa de donatori, este posibilitatea că corpul va respinge noul organ.
Sistemul imunitar dese ori va percepe ţesutul străin ca o ameninţare, după care îl va ataca pentru al distruge.
Unica posibilitate de a opri acest proces sunt medicamentele care vor suprima sistemul imunitar şi acesta va avea succes doar în unele cazuri.
Pentru acest studiu, 37 de inimi umane, considerate nepotrivite pentru transplant, au fost atent scufundate în soluţii de detergent pentru a înlătura orice celule care ar putea provoca acest răspuns auto-distructiv.
Cea ce a rămas a fost o matrice (sau şchelă) a unei inimi, complet cu vasele şi structurile sale complicate, oferind o nouă bază pentru cultivarea noilor celule pe ea.
Iată aici şi survin celule stem pluripotente.
Aceste celule stem „primitive” au capacitatea de a deveni aproape orice tip de celulă din organism, osoase, nervoase şi chiar musculare – inclusiv celea care se găsesc în inimă.
Pentru acestă cercetare, celule pielii umane au fost reprogramate pentru a deveni celule stem pluripotente.
Apoi ele au fost induse pentru a se transforma în două celule cardiace, care s-au dovedit a creşte şi dezvolta pe şchela din laborator, după ce au fost scăldate într-o soluţie nutritivă.
Doar după două săptămâni, reţelele de celule cardiace cultivate în laborator deja semănau cu inimi imature, dar structurate complicat.
Echipa l-ea dat o sarcină bruscă de energie electrică şi inimile practic au început să se zbată (en).
Important este faptul că, orice celulă cardiacă crescută astfel, este recunoscută de sistemul imunitar al pacientului ca fiind „prietenoasă”, deoarece celulele originale ale pielii sunt luate în primul rând din propriul lor corp.
Acest lucru înseamnă că inimile cultivate în laborator nu vor fi respinse şi, desigur, dispare necesitatea aşteptării unui donator.
„Printre următorii paşi pe care îi vom urma, este îmbunătăţirea metodelor pentru a genera cât mai multe celule cardiace”, a spus într-o declaraţie Jacques Guyette, cercetător biomedical la Centrul Regenerativ Medical MGH şi autorul principal al studiului.
Deşi acest studiu a produs la o procedură un enorm număr de 500 milioane de celule stem derivate apoi în celule cardiace, creşterea unei inimi întregi ar lua de fapt „zeci de miliarde”, a adăugat Guyette.
Aşa că, în ciuda faptului că creşterea unei inimi umane mature în laborator din celulele pacientului a eşuat, aceasta este oricum cea mai reuşită încercare în atingerea scopului.
Lasă un răspuns