
Milioane de ani în urmă, după ce strămoșii oamenilor s-au separat de la ultima verigă pe care o împărtășeau cu cimpanzeii, ei au început să dezvolte numeroase adaptări ce au făcut rezistenţa una din trăsăturile definitorii ale speciei noastre.
În urmă cu aproximativ 2 milioane de ani, a apărut genul Homo, iar procesul a luat avânt.
Astăzi, oamenii pot alerga kilometri întregi sau pot merge pe jos toată ziua datorită acestor modificări.
Într-o cercetare nouă, oamenii de știință au arătat exact cum evoluția a schimbat considerabil un organ crucial pentru noi: inima.
Vedeţi şi: Cu exerciții, Inimile voastre devin “mai Tinere”, chiar şi la vârsta mijlocie
„Noi acum înţelegem traiectoria evolutivă a inimii”, a spus Aaron Baggish (en), ce conduce Programul de Performanţă Cardiovasculară la Universitatea Harvard din Cambridge, Massachusetts.
Şi noi acum înțelegem, cum să privim sub altă perspectivă bolile contemporane răspândite.
Baggish, împreună cu o echipă de co-autori, printre care Daniel Lieberman, biolog în evoluția umană la Harvard şi Robert Shave, fiziolog cardiovascular la Universitatea din Columbia Britanică, Okanagan, au comparat forma şi activitatea inimilor cimpanzeilor, gorilelor şi a patru grupuri de oameni adulți: sportivi de anduranță, fotbaliștii linemen (tip jucător în fotbalul american), fermieri indigeni subzistenți şi persoanele relativ inactive.
Ei au publicat rezultatele în revista PNAS.
Gorilele şi cimpanzeii tind să petreacă mult timp dormind sau fiind relativ inactivi, dar ei sunt incredibil de puternici, mai ales în cazul unor acțiuni explozive, bruște, de o scurtă durată.
Cu cimpanzeii, spune Shave, „este foarte liniștit şi calm, iar apoi aveți explozii mari de activitate fizică foarte intensă.
Noi credem că aceasta rezultă în creșteri rapide a tensiunii arteriale”.
Inimile maimuțelor se potrivesc bine acestui tip de activitate, având o formă rotunjită şi pereți groși.
Ele reacționează bine la tipurile de schimbări bruște ale tensiunii arteriale, necesare în aşa activități precum cățărarea sau lupta rapidă.
Echipa şi-a dezvoltat ideile sale comparând structura şi funcția inimilor a peste 40 de cimpanzei ce trăiesc în adăposturi.
„Noi niciodată nu am avut date funcționale bune despre inimile cimpanzeilor”, a spus Lieberman (en).
Diferenţa umană
Inimile umane sunt foarte diferite de cele ale maimuțelor.
Ventriculul stâng pompează sânge bogat în oxigen prin corp, iar la oameni el este mai alungit şi pur şi simplu mai mare ca la cimpanzei.
„Marele progres aici constă în faptul că acesta este primul studiu real riguros al funcției inimii la maimuțe şi oameni într-un mod comparativ”, a spus Herman Pontzer (en), un fiziolog în evoluție la Universitatea Duke, din Durham, Carolina de Nord, SUA, ce nu a fost implicat în cercetare.
Dedesubt, noi suntem cu adevărat diferiți”.
De asemenea, cercetătorii au studiat patru grupuri de persoane cu probe de exerciții şi activități diferite.
Vedeţi şi: Exercițiile pot întârzia declinul cognitiv la persoanele cu o rară formă de Alzheimer
Unul din grupuri era compus din 42 de oameni din Tarahumara, indigeni din Mexic, care sunt cunoscuți pentru evenimentele lor de alergare la distanţă mare, deşi, potrivit lui Shave, marea majoritate a timpului ei nu fac exerciții de intensitate ridicată.
Cercetătorii au observat că, ventriculele din inimile lor nu au avut un volum atât de mare ca la acei 42 de sportivi de anduranță din grupu studiat.
Echipa, de asemenea, a studiat 40 de persoane care au jucat pe poziția de lineman din fotbalul american şi un grup de 42 de persoane relativ sedentare.
Şi aici, mai există o diferență semnificativă adițională dintre inimile oamenilor şi a maimuțelor.
Când inimile umane pompează, acestea pe deasupra încă şi se mai rotesc.
Această răsucire ajută la împingerea unei cantități mai mari de sânge la fiecare bătaie şi, totodată, să tragă mai mult sânge la următoarea pompare.
„Aceasta este ceva nou ce a apărut la oameni”, a spus Shave (en).
„Aceasta nu este prezent la cimpanzei, şi, nici la gorile”.
Alergați pentru a trăi
Aceste modificări evolutive ale inimii umane permit trimiterea de mai mult sânge prin corp şi menținerea acestui efort până la momentul când vine timpul de odihnă.
Dar aici a fost un compromis.
Pe măsură ce inimile umane s-au adaptat pentru a face faţă volumelor mari de sânge necesare pentru activitățile de rezistenţă, ele au devenit mai puțin potrivite să răspundă greutăților mari necesare pentru a susține activități de forţă.
Deoarece inima umană se remodelează de-a lungul vieții, ca răspuns la activitatea unei persoane, inima îşi poate schimba forma pentru a reda o structură mai asemănătoare cu cea a cimpanzeului, atunci când oamenii nu fac exerciții de rezistenţă.
Cercetătorii au descoperit că inimile fotbaliștilor pe post de linemen şi ale persoanelor sedentare au experimentat modelări ce le-au făcut inimile mai puțin adaptate pentru a răspunde provocărilor de rezistenţă şi mai potrivite pentru reacționa în forţă.
Pereţii au devenit mai groși, iar inima nu se mai răsucea la fel de bine.
„Deci, concepția răspândită susține că inima voastră este sănătoasă şi normală până nu dezvoltați hipertensiune arterială, iar inima se îmbolnăvește din cauza tensiunii arteriale mari”, a spus Baggish (en).
Dar, inimile subiecților din studiu cu un mod de viaţă sedentar, arătau ca cele a oamenilor cu hipertensiune înaltă, cu pereţi mai puțin flexibili şi mai groși, deși acești oameni aveau tensiunea arterială normală.
Vedeţi şi: Ce tip de exerciţii sunt cele mai bune pentru creier?
Acest lucru pune la îndoială concepția răspândită despre cum apare tensiunea arterială ridicată şi cum reacționează inima.
În cele din urmă, aceasta ar putea ajuta medicii să dezvolte o nouă înțelegere a modului în care se dezvoltă bolile de inimă.
„Eu, ca cardiolog, nu mă așteptam la acest lucru”, a spus Baggish (en).
La inimile persoanelor relativ tinere, dar sedentare, ce locuiesc în orașul meu natal Boston, am început să vedem trăsături similare cu cele a cimpanzeilor, chiar înainte de apariția tensiunii arteriale înalte.
Cercetătorii spun că acest studiu subliniază importanţa exercițiilor fizice regulate.
O dietă modernă, ar putea complica situația, dar mersul pe jos regulat ar putea fi suficient — cercetările anterioare au arătat că vânătorii-culegători din zonele tropicale tind să parcurgă aproximativ 9,5 – 14,5 km în fiecare zi.
„Oamenii au evoluat o durată de viaţă extraordinar de lungă comparativ cu majoritatea altor specii”, a spus Shave (en).
Dar pentru a păstra o tensiune arterială sănătoasă, trebuie să menținem activitate fizică de intensitate moderată de-a lungul vieții noastre.
Lasă un răspuns