Inborş

Tot ce-i mai interesant

  • Lume
  • Ştiinţă
  • Universul
  • Curiozităţi
  • Istorie
  • Natură
  • Sănătate
  • Tehnologii

Jupiter este cea mai în vârstă planetă din sistemul nostru solar

iunie 19, 2017 by Vladimir Moşoglu Leave a Comment

Jupiter - cea mai în vârstă planetă a sistemului solar
Jupiter nu numai este cea mai mare planetă din sistemul nostru solar, dar este şi cea mai în vârstă, potrivit noilor cercetări ale Laboratorului Naţional Lawrence Livermore, California, SUA.

Un grup internaţional de oameni de ştiinţă a descoperit că Jupiter este cea mai veche planetă din sistemul nostru solar.

Examinând izotopii de wolfram şi molibden din meteoriţii de fier, echipa alcătuită din oamenii de ştiinţă de la Laboratorul Naţional Lawrence Livermore şi Institutul de Planetologie al Universităţii Münsterin din Germania, au constatat că meteoriţii s-au format din două rezervoare nebulare  genetic distincte care coexistau, dar au rămas separate în perioada cuprinsă între 1 milion şi 3-4 milioane de ani după formarea sistemului solar.

„Cel mai plauzibil mecanism pentru această separare eficientă este formarea lui Jupiter, care a deschis un spaţiu în disc (o întindere de gaz şi praf din stele), prevenind astfel schimbul de materiale între cele două rezervoare” a spus Thomas Kruijer, autorul principal al lucrării apărute în ediţia online a Proceedings of the National Academy of Sciences, pe 12 iunie.

„Jupiter este cea mai în vârstă planetă a sistemului nostru solar, iar miezul său solid s-a format cu mult înainte de disiparea gazului solar nebulos, în concordanţă cu modelul de acreţie a nucleului (en) [cel mai frecvent acceptat mecanism de formare a planetelor asemănătoare cu Jupiter] pentru formarea planetelor gigantice”.

Jupiter este cea mai masivă planetă a sistemului solar şi prezenţa sa a avut un efect imens asupra dinamicii discului de acreţie solar.

Vedeţi şi: 10 curiozităţi despre sistemul solar

Cunoaşterea vârstei planetei Jupiter este esenţială pentru înţelegerea modului în care a evoluat sistemul solar la arhitectura actuală.

Deşi, modelele prezic că Jupiter s-a format relativ devreme, până la momentul de faţă formarea sa nu a fost datată niciodată.

„Noi nu avem nu avem nici un fel de probe de la Jupiter (precum avem de la alte corpuri aşa ca, Pământul, Marte, lună şi asteroizii)”, a spus Kruijer.

„În studiul nostru, noi folosim semnături izotopice ale meteoriţilor (care sunt derivaţi din asteroizi) pentru a deduce vârsta planetei Jupiter”.

Prin analiza izotopică a meteoriţilor, echipa a arătat că nucleul solid a lui Jupiter s-a format cu doar aproximativ 1 milion de ani în după începerea istoriei sistemului nostru solar, făcând-o cea mai în vârstă planetă.

Prin formarea sa rapidă, Jupiter a acţionat ca o barieră eficientă împotriva răspândirii interioare a materialului de-a lungul discului, potenţial explicând de ce sistemul nostru solar nu dispune de super-Pământuri (o planetă extrasolară cu o masă mai mare decât cea a Pâmântului).

Echipa a descoperit că, nucleul lui Jupiter a crescut cu aproximativ 20 de mase a Pământului în decurs de un milion de ani, după care a urmat o creştere mai prelungită la 50 de mase a Pământului în decursul a cel puţin 3-4 milioane de ani după formarea sistemului solar.

Teoriile anterioare sugerau că procesul de formare a planetelor gigantice gazoase, precum Jupiter şi Saturn, presupunea dezvoltarea unor nuclee solide mari de aproximativ de 10-20 mase ale Pământului, urmat de acumularea de gaz pe aceste nucleuri.

Deci concluzia a fost că, nucleele gigantului gazos trebuie să se fi format înainte de disiparea nebuloasei solare – discul circumstelar care înonjura soarele tânăr – proces ce a avut loc probabil între 1 milion şi 10 milioane de ani după formarea sistemului solar.

În cadrul lucrării, echipa a confirmat teoriile anterioare, dar noi suntem în stare să datăm planeta Jupiter mult mai precis, în limitele unui milion de ani, folosind semnăturile izotopice ale meteoriţilor.

Deşi, această acreaţie rapidă a nucleelor a fost modelată, datarea formării lor nu a fost posibilă.

„Măsurătorile noastre arată că creştere lui Jupiter poate fi datată utilizândt patrimoniul genetic distinct şi timpii de formarea a meteoriţilor”, a spus Kruijer.

Majoritatea metoriţilor provin din corpuri mici situaţi în centura de asteroizi principală dintre Marte şi Jupiter. Iniţial, aceste corpuri s-au format probabil într-o gamă mult mai largă de distanţe heliocentrice, aşa cum sugerează compoziţiile chimice şi izotopice distincte ale meteoriţilor, şi a modelelor dinamice ce indică că influenţa gravitaţională a giganţilor gazoşi a dus la împrăştierea corpurilor mici în centura de asteroizi.

Sursă: Phys.org

Filed Under: Ultimele articole, Universul Tagged With: astronomie, descoperiri, Jupiter, planete, sistem solar

About Vladimir Moşoglu

Experimentez: Search Engine Optimization, Digital Marketing, Structură Informaţională a web - siturilor.

În continue căutare de lucruri interesante şi utile din întreaga lume.

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai populare astăzi

  • Curiozităţi despre sistemul solar 10 curiozități despre sistemul solar 49 views | posted on 02/11/2014
  • Curiozităţi despre Univers -  steaua Betelgeuse 20 de curiozităţi despre univers şi informaţii int... 36 views | posted on 21/01/2015
  • Fructe exotice - Durian 23 fructe exotice ciudate de care veţi fi cu sigu... 19 views | posted on 12/11/2015
  • Curiozităţi despre Polul Nord Curiozităţi despre Polul Nord şi informaţii intere... 18 views | posted on 01/06/2016
  • Musée Grévin - monumente şi obiective turistice din Franţa 20 Cele mai vizitate monumente şi obiective turist... 11 views | posted on 04/11/2015
  • Peste vasla urias Peşte vâslă uriaş găsit a doua oară în această lun... 11 views | posted on 20/10/2013
  • Cele mai infricosatoare si ciudate locuri din lume- Aleea oaselor de balenă 36 cele mai înfricoşătoare şi ciudate locuri din l... 11 views | posted on 21/03/2016

Ultimele interesante

Muon g-2 — dovezi „convingătoare” a unei noi forțe a naturii

Muonii — dovezi „convingătoare” a unei noi forțe a naturii

aprilie 9, 2021

Materia întunecată ar putea fi făcută din găurile negre de la începuturile timpului

aprilie 4, 2021

Idolul Shigir — cea mai veche statuie de lemn din lume

Cea mai veche statuie de lemn din lume are o vechime de peste 7000 de ani

aprilie 2, 2021

Cern — dovezi ale unei noi fizici

Dovezi ale unei noi fizici la Cern? Indici a unei noi forțe a naturii

martie 28, 2021

Gaură de vierme traversabilă

Găurile de vierme din Univers sunt pe deplin traversabile, arată noile calcule

martie 21, 2021

Fulguritul creat de fulgere ar fi putut provoca viața pe Pământ

Fulgerele străvechi ar fi putut provoca viaţa pe Pământ

martie 20, 2021

GJ 1132 b — O exoplanetă de mărimea Pământului, posibil a obţinut a doua atmosferă

O exoplanetă de mărimea Pământului, posibil a obținut a doua atmosferă, după ce a pierdut-o pe cea inițială

martie 14, 2021

Taguri

alimentaţie sănătoasă anatomie animale antropologie arheologie astrofizică astronomie biologie cancer chimie civilizaţii cosmologie cosmonautică creier cuantică curiozităţi curiozităţi biologie curiozităţi din lume curiozităţi istorice curiozităţi ştiinţifice descoperiri descoperiri arheologice ecologie Egipt energie regenerabilă evoluţie exoplanete explorare fizică galaxii genetică geografie geologie găuri negre imagini din natura invenţii marte medicină paleontologie planete sistem solar turism util viaţă pe alte planete zboruri spaţiale

Lume

Cea mai veche fabrică de bere

Cea mai veche fabrică de bere de producție în masă cunoscută a fost descoperită în Egipt

O fabrică de bere de mare producție, considerată a fi „cea mai veche” din lume, a fost descoperită de o echipă de arheologi la situl funerar Abydos din sudul Egiptului. „Comuna misiune arheologică egiptean-americană, condusă de Dr. Matthew Adams de la Universitatea New York şi de Dr. Deborah Vischak de la Universitatea Princeton, ce lucrează […]

Alte articole interesante

Fosilele celui mai mare papagal de până acum au fost descoperite în Noua Zeelandă

Astronomii au identificat unele dintre cele mai vechi galaxii din univers

Astronomii descoperă cea mai mare explozie din istoria Universului

Oraşul viitorului – Songdo, din Coreea de Sud

Noua memorie IBM este de peste 50 de ori mai rapidă decât cea flash şi ar putea fi în curând la fel de ieftină

  • Politica de confidenţialitate

Natură

Descoperirea craniului „Dragon Man” în China ar putea adăuga noi specii în arborele genealogic uman

Pentru prima dată, materia organică crucială pentru viață a fost găsită pe suprafața unui asteroid

Câmpul magnetic al Pământului s-a răsturnat 42 000 mii de ani în urmă. Consecințele au fost dramatice

Tot mai multe dovezi arată că viața pe Pământ a început nu doar de la ARN

Noul dinozaur masiv descoperit, ar putea fi cea mai mare creatură ce a călcat vreodată pe Pământ

Categorii

  • Artă (14)
  • Curiozităţi (68)
  • Istorie (111)
  • Lume (164)
  • Natură (171)
  • Poza zilei (24)
  • Sănătate (146)
  • Ştiinţă (255)
  • Tehnologii (115)
  • Ultimele articole (816)
  • Universul (260)

© 2023 Toate drepturile rezervate · Inbors.com · Construit pe Genesis Framework

sponsored