Astronomii se pregătesc să urmărească cele mai mari două planete ale sistemului solar una lângă alta pe cerul nocturn
Astronomii se pregătesc pentru un spectacol ceresc rar, în care planetele Jupiter şi Saturn se vor apropia una de alta pe cerul serii la cea mai apropiată distanţă, cum nu au mai făcut-o acum 400 de ani.
Evenimentul va avea loc luni, când două cele mai mari planete ale sistemului apar una lângă alta într-o „mare conjuncţie” deasupra orizontului, imediat după apusul soarelui.
Vedeţi şi: Ultimele date ale sondei spațiale Cassini dezvăluie ceva surprinzător despre inelele lui Saturn
În trecutul îndepărtat, astfel de alinieri a planetelor erau văzute ca prevestiri a unor evenimente viitoare, începând de la mari incendii şi inundații şi terminând cu nașterea lui Hristos şi sfârșitul lumii.
Conjuncţia va atinge punctul maxim la 20:37, ora României, dar însăși evenimentul va fi vizibil începând aproximativ de la ora 16:30 până la 18:00 la 15 grade deasupra orizontului sud-vestic.
Prevăzând probabilitatea unui cer innorat, astronomii remarcă că împerecherea poate fi văzută timp de două zile la fiecare parte a punctului culminant.
Traseele orbitale ale celor două planete uriaşe asigură conjuncţii mari la fiecare 20 de ani, dar multe din ele sunt imposibil de văzut cu ochiul liber, deoarece au loc în timpul zilei.
Altele, sunt evenimente mai puțin impresionante, deoarece planetele nu se apropie la fel de mult.
Anul acesta va fi cea mai apropiată conjuncție de la 1623 încoace, anul publicării colecției lucrărilor lui Shakespeare pentru prima oară.
„Este cu adevărat un eveniment deosebit că Jupiter şi Saturn vor fi văzuţi atât de aproape unul de altul”, a spus dr. Emily Drabek-Maunder (en), astronom la Royal Observatory din Greenwich.
Vedeţi şi: Jupiter este cea mai în vârstă planetă din sistemul nostru solar
„Este ceva plăcut să ieşi şi să admiri”.
Planetele se vor apropia atât de tare încât ar putea arăta ca o stea foarte strălucitoare.
Până în anul 2080, planetele nu se vor mai alinia din nou atât de aproape una de alta.
Marea conjuncţie are loc atunci când Jupiter, ce face o tură a soarelui în timp de 12 ani şi Saturn, ce face o rotire completă la fiecare 29,5 ani, aproape că se aliniază cu Pământul.
Anul acesta, planetele vor apărea pe cer de mărimea unei cincimi din lăţimea unei luni pline.
Evenimentul coincide cu solstițiul de iarnă, atunci când înclinarea emisferei nordice în direcția opusă de la soare, produce cea mai scurtă zi şi cea mai lungă noapte.
Evenimentul din acest an are o semnificație deosebită, deoarece nu există nicio înregistrare a faptului că cineva ar fi văzut o mare conjuncţie printr-un telescop până acum.
Dacă aveţi un telescop obișnuit, relativ mic, ar trebui să puteţi vedea planetele Jupiter şi Saturn în același timp în ocular.
La o mărire medie, sateliții galileeni a lui Jupiter (cei patru mari sateliţi ai săi), inelele lui Saturn şi cea mai mare lună a sa Titan, ar trebui să fie vizibile şi ele.
Un fapt interesant este că, Galileo a observat pentru prima dată planetele Jupiter şi Saturn în 1610, cu 13 ani înainte de ultima mare conjuncţie într-adevăr apropiată.
Dar nu există nicio înregistrare a faptului că cineva a observat conjuncţia din 1623 printr-un telescop.
Există cel puţin două motive întemeiate pentru aceasta.
În primul rând, în timpul conjuncţiei din 1623, Jupiter şi Saturn erau aproape de soare, deci există posibilitatea că planetele au apus până la venirea nopții.
Şi o altă cauză, desigur, este că, orientarea unui telescop spre un punct în apropiere de soare prezintă un adevărat pericol pentru ochi.
Înregistrările istorice fixează interesul pentru conjuncţii cel puţin încă din perioada Bagdadului secolului al VIII-lea.
Vedeţi şi: 15 realizări incredibile din lumea musulmană în Epoca de Aur a Islamului
Dar împerecherile cosmice au captivat oamenii de ştiinţă încă de multe secole.
Astronomul german Johannes Kepler a observat o mare conjuncţie în 1603 şi o supernova anul următor.
Vedeţi şi: Vedeţi cum o supernovă masivă a emis blocurile necesare pentru apariția vieții
Luminozitatea ei a depăşit cele mai strălucitoare stele de pe cer.
Kepler a calculat că o altă conjuncţie grozavă trebuia să se fi întâmplat în anul 7 î.e.n.
Şi asta, a speculat el, posibil să fi precedat o supernovă, una care acum este cunoscută sub numele de steaua de Crăciun.
Cum poate fi văzută conjuncţia
Punctul culminant al conjuncţiei va fi la 20:37 ora României, luni 21 decembrie, dar ca atare ora precisă nu contează.
În perioada 19-23 decembrie, planetele vor fi văzute aproape una de alta la o distanţă de cel mult jumătate din luna plină.
Aici la noi, soarele va apune la aproximativ ora 16:30 şi cel mai potrivit moment pentru vizionarea conjuncţiei este aproximativ o jumătate de oră mai târziu, până la 17:30.
Dacă norii nu vor strica spectacolul, planetele vor apărea ca două puncte luminoase — chiar şi în oraşele poluate cu lumină — aproximativ la 10-15 grade deasupra orizontului.
Ambele planete vor fi vizibile cu ochiul liber foarte aproape una de alta, dar nu şi lunile lui Jupiter sau inelele lui Saturn.
Cu o pereche bună de binocluri — cu o mărire de 7x sau 8x — ar trebuie să fie vizibile cele patru luni ale lui Jupiter.
Cu un telescop mic decent cu o mărire de 50x ar trebuie să alegeţi una din cele două planete, pe Jupiter cu lunile sale sau Saturn cu inelele sale şi posibil unii dintre sateliţii săi.
Vedeţi şi: 20 de luni noi descoperite în jurul lui Saturn, bat recordul lui Jupiter
O altă opţiune este să vizionați evenimentul online.
Un număr de grupuri astronomice din întreaga lume planifică să facă transmisiuni în direct a evenimentului.
Astronomii de la Universitatea Exeter, Marea Britanie, îşi propun să facă o transmisiune în direct a vederilor telescopului pe YouTube sâmbătă sau duminică.
Lasă un răspuns