Imagine: Boratto și colab. (BioRxiv)
Oamenii de știință au identificat un virus enigmatic al cărui genom pare a fi complet nou pentru ştiinţă, cu gene necunoscute ce niciodată nu au fost documentate în cercetările virale.
Aşa-numitul Yaravirus, numit în cinstea Yara — sau Iara, o regină a mării din mitologia braziliană — a fost recuperat din lacul Pampulha, un lac artificial din oraşul brazilian Belo Horizonte.
Deşi Yaravirusul (Yaravirus brasiliensis) cu siguranță nu este o sirenă supranaturală, virusul s-ar putea dovedi la fel de misterios ca nimfa de apă din legendă.
Vedeţi şi: Ce este coronavirusul nou şi cât de îngrijorați ar trebui să fim?
Acest lucru se datorează faptului că virusul stabilește „o nouă încrengătură de virus de amibă cu o origine şi filogenie neclară”, explică echipa de cercetare într-o nouă lucrare preliminară (en) referitoare la descoperire.
Doi dintre membrii de bază a acestei echipe — virologii Bernard La Scola de la Universitatea Aix-Marsilia din Franţa şi Jônatas S. Abrahão de la Universitatea Federală Minas Gerais din Brazilia — ar trebui să ştie despre ce vorbesc.
În urmă cu doi ani, aceștia doi au ajutat la descoperirea unui alt virus nou: Tupanvirus (en), un virus uriaș răspândit în habitatele acvatice.
Vedeţi şi: Aproape 200 000 de viruși nemaivăzuți anterior au fost descoperiți ascunși în oceanele noastre
Virusurile uriaşe, spre deosebire de varietățile obișnuite, sunt astfel numite datorită capsulelor imense (carcase proteice ce încapsulează virionii — particulele de virus).
Aceste forme virale mult mai mari au fost descoperite abia în acest secol, dar ele sunt remarcabile nu doar prin mărimea lor mare.
De asemenea, ele posedă genomi mai complecși, ce le oferă posibilitatea de a sintetiza proteine şi, prin urmare, a efectua aşa lucruri cum ar fi repararea, replicarea, transcrierea şi translația ADN-ului.
Înainte de a fi descoperiți, se credea că virușii nu pot face astfel de lucruri, fiind considerați ca entități relativ inerte, neviețuitoare, capabile doar să-şi infecteze gazdele.
Iar acum noi ştim, virusurile sunt mult mai complexe decât se credea cândva.
Alte forme virale descoperite recent de oamenii de știință, la fel pun la îndoială ceea ce știam noi despre modul cum ele se pot răspândi şi funcționa.
Noul descoperit, Yaravirus, nu pare a fi un virus uriaș, deoarece este compus din mici particule de 80 nm.
Ceea ce îl face remarcabil, este genomul său unic.
„Majoritatea virușilor cunoscuți a amibei posedă caracteristici similare, fapt ce i-a determinat pe autori să le clasifice în grupuri evolutive comune”, scriu autorii (en).
„Contrar celor observate la alte virusuri izolate a amibei, Yaravirusul nu este reprezentat de o particulă mare / gigant şi un genom complex, dar în același timp poartă un număr uriaș de gene anterior nedescrise”.
În investigațiile lor, cercetătorii au descoperit că peste 90 la sută din genele Yaravirusului niciodată nu au fost descrise până acum, alcătuind ceea ce este acum cunoscut sub numele de gene orfane (en) (cunoscute la fel şi ca ORFans).
Doar şase din genele găsite au o asemănare îndepărtată cu genele virale cunoscute documentate în bazele de date științifice publice, iar o căutare prin peste 8500 de metagenomi disponibili public, nu a oferit nici un indiciu referitor la faptul cu cine ar putea fi strâns înrudit Yaravirusul.
„Folosind protocoale standard, prima noastră analiză genetică nu a fost în măsură să găsească secvenţe identificabile de capsidă sau alte gene clasice în Yaravirus”, explică cercetătorii (en).
„Urmând protocoalele actuale metagenomice pentru detectare virală, Yaravirusul nici măcar nu ar fi fost recunoscut agent viral”.
Referitor la ceea ce este de fapt Yaravirusul, deocamdată, oamenii de ştiinţă nu pot decât să emită ipoteze, dar sugerează că ar putea fi primul caz izolat al unui grup necunoscut de virus de amibă, sau posibil un tip îndepărtat de virus uriaş, ce a evoluat cumva într-o formă mai redusă.
În orice caz, este clar că mai avem multe de învăţat, spun cercetătorii.
„Cantitatea de proteine necunoscute ce compun particulele Yaravirusului reflectă variabilitatea existentă în lumea virală şi ce potențial de noi genomi virali mai rămâne a fi descoperit”, concluzionează autorii (en).
Rezultatele au fost raportate în bioRxiv.
Lasă un răspuns