A treia şi ultima misiune spre planeta roșie a acestei luni a decolat joi.
Vehiculul spațial Perseverance al NASA se îndreaptă spre Marte, a treia nava lansată în această lună spre planeta roșie.
Perseverance, un vehicul robotizat pe roți, conceput pentru a căuta semne ale vieții trecute pe Marte, s-a înălțat joi de la Cape Canaveral din Florida la 7:50 ora locală Standard Estică (ora 14:50 după fusul nostru orar).
Lansarea a fost amânată câteva săptămâni din cauza unor serii de întârzieri tehnice şi de depășirea obstacolelor impuse de pandemia coronaviruslui, ce a impus mulți ingineri să lucreze de acasă.
Destinația vehiculului este un crater, numit Jezero, ce a fost cândva un lac în emisfera nordică a Marte.
Oamenii de știință cred că aceasta este o locație promițătoare unde s-ar fi putut păstra semne ale vieții străvechi marțiene, dacă ea cândva a existat pe Marte.
Vedeţi şi: Roverul NASA de pe Marte a detectat un pufăit de gaz ce ar putea semnala viaţa
Racheta Atlas 5 a ridicat nava spaţială de la Pământ și a îndreptat-o pe o traiectorie ce-i va permite să ajungă pe Marte în şase luni jumate.
Ea succedă lansările de la începutul lunii iulie efectuate de Emiratele Arabe şi China.
Deși Perseverance a fost lansată ultima, toate cele trei misiuni ar trebui să ajungă pe planeta roșie în același timp, în luna februarie.
Pentru oamenii de la Laboratorul Jet Propulsion al NASA din sudul Californiei, ce va responsabil pentru operarea misiunii în timpul călătoriei spre Marte, un cutremur de o magnitudine de 4,2 a oferit o zdruncinătură în plus în timpul numărătorii inverse.
Aceasta nu a afectat lansarea, dar angajații din cadrul misiunii şi-au exprimat uimirea pe Twitter.
Earthquake in #Mars2020 terminal count was fairly close to JPL. Big enough to saturate the geophone and show up in the accelerometers on my @raspishake pic.twitter.com/3XJD60cSO3
— LongHairNasaGuy (@LongHairNasaGuy) July 30, 2020
Lansarea a fost în mare parte fără cusur, dar totuși echipa a avut parte de câteva tresăriri la începutul misiunii spre Marte.
Prima, la câteva ore de la lansare, NASA a întâmpinat ceva probleme în comunicarea cu nava.
„Este ceva de ce am avut parte şi la alte misiuni pe Marte”, a declarat în timpul unei conferințe de presă post-lansare (en), Jim Bridenstine, directorul NASA.
Marele parabolice radio ale Deep Space Network, ce comunică nu navele spațiale îndepărtate, primeau semnale radio puternice şi clare de la Perseverance — dar, ca atare, prea zgomotoase.
În timp ce domnul Bridenstine vorbea, Matt Wallace, directorul adjunct al proiectului, a primit un mesaj că inginerii Laboratorului Jet Propulsion au făcut ajustările ce au permis antenelor parabolice să se fixeze pe datele telemetrice.
A doua problemă a survenit în timp ce controlorii de la sol a misiunii au privit prin telemetrie şi au aflat că Perseverance a intrat în „safe mode” — o stare de precauție atunci când o navă detectează ceva nu tocmai corect şi așteaptă instrucţiuni de pe Pământ.
Într-o declarație, agenția a spus că o parte a navei spațiale a fost mai rece decât se aștepta, în timp ce ea călătorea prin umbra Pământului.
În cele din urmă temperaturile s-au ridicat, iar inginerii au întreprins măsuri pentru a readuce Perseverance la condițiile normale de lucru.
Ce reprezintă nava spaţială Perseverance?
Perseverance este un robot pe roți de mărimea unii mașini, aproape identic după design cu roverul marţian anterior al NASA, Curiosity, ce a aterizat pe Marte în 2012.
Cu toate acestea, Perseverance se îndreaptă către un alt loc — un crater numit Jezero, ce a fost cândva un lac — şi transportă un set de instrumente diferite.
Curiosity a fost conceput pe a căuta medii locuibile şi prin urmare a găsit semne ale unui lac cu apă dulce.
Vedeţi şi: Pe Marte a fost detectat un lac subteran cu “apă lichidă”
Perseverance se preconizează să facă încă un pas înainte şi să caute dovezi ale vieții trecute ce ar fi putut trăi în lacul de la Jezero.
Perseverance transportă şi câteva dispozitive mai mult distractive decât științifice: mai multe camere, ce vor înregistra diverse vederi, în timp ce nava spaţială se va deplasa prin atmosferă spre locul de aterizare; şi două microfoane, ce vor fi primele ce vor înregistra sunete pe o altă planetă.
Ea, de asemenea, transportă şi un elicopter experimental.
Stai aşa, un elicopter?
Da, el se numește Ingenuity. Marsocopterul de 1,8 kilograme, este un experiment tehnologic şi dacă va funcționa, va fi primul zbor motorizat pe o altă planetă.
Rotorii trebuie să se rotească cu 2400 de rotații pe minut, pentru a genera ascensiune în atmosfera rarefiată a planetei Marte, ce constituie doar un procent din densitatea de la suprafața Pământului.
Cum va ajuta misiunea viitorii astronauți?
Câteva experimente pe Perseverance nu au nici o legătură cu căutarea vieţii din trecut, dar vor putea ajuta la amenajarea vieții viitoare — pentru viitorii astronauţi veniţi de pe Pământ.
Una din aprovizionările cruciale de care vor avea nevoie astronauții este oxigenul, pentru respirație şi ca propulsor pentru rachetă.
Experimentul The Mars Oxygen In-Situ Resource Utilization, sau prescurtat MOXIE, va prelua molecule de dioxid de carbon din atmosfera marțiană şi le va diviza în atomi de oxigen şi monoxid de carbon.
MOXIE va încerca să demonstreze că acest lucru e posibil pe suprafața planetei roșii.
Dar cantitatea de oxigen pe care ar putea-o produce — mai puțin de 29 grame pe oră — este prea mică.
„Noi doar producem oxigen suficient pentru a menține un câine mic în viaţă”, a spus Michael Hecht (en), investigatorul principal al MOXIE.
Dar dacă ideea funcționează, tehnica ar putea fi folosită pe viitor la o scară mult mai mare, pentru aprovizionarea unei rachete.
„Astfel, astronauții dintr-o viitoare misiune pe planeta roșie, vor putea decola de pe Marte pentru a reveni acasă”, a spus el (en).
De asemenea, Perseverance transportă mostre de materiale utilizate la costumele spațiale, montate pe un reper folosit pentru a calibra unul dintre instrumentele rover-ului.
„Când voi trimite pe cineva în costumul meu spațial pe Marte, vreau să mă asigur că va rămâne în viaţă în tot acest răstimp”, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă (en), Amy Ross, unul din designerii costumelor spațiale NASA.
În timp ce Perseverance va efectua măsurători repetate de-a lungul a câțiva ani pe Marte, „noi vom putea înțelege modul în care materialele noastre rezistă sau nu acestui mediu”, a spus ea.
Când misiunea va ajunge pe Marte?
Perseverance va ateriza pe Marte pe 18 februarie anul viitor la ora 15:40 ora Standard de Est.
#MarsPerseverance on its way to the Red Planet… pic.twitter.com/8XeEehuml8
— Tory Bruno (@torybruno) July 30, 2020
La fiecare 26 de luni, Pământul şi Marte se apropie unul de altul, ce permite efectuarea celei mai rapide şi eficiente călătorii de la Pământ spre planeta roşie.
Vedeţi şi: În această lună, Marte va fi la cea mai mică distanţă de Pământ din 2003 (2018)
Dacă lansarea nu ar fi avut loc până al mijlocului lunii august, NASA trebuia să aștepte până la următoarea oportunitate, din anul 2022.
Unde va ateriza Perseverance şi de ce anume acolo?
Craterul Jezero a fost umplut cu apă aproximativ 3,5 milioane de ani în urmă, când pe Marte era mai cald şi mai umed.
De pe orbită, navele spațiale NASA anterioare au descoperit un râu uscat pe una din părțile lui Jezero şi un canal de scurgere ce poate fi văzut pe cealaltă parte.
Vedeţi şi: Au fost prezentate dovezi că pe Marte au existat râuri
Sedimentele unei delte în formă de evantai pot fi văzute acolo unde râul s-a vărsat în crater.
Nimeni nu ştie cu siguranță dacă a trăit ceva vreodată pe Marte, dar, dacă a fost cazul să fie, Jezero ar fi primul lor unde trebuie de uitat, au decis oamenii de știință.
Aterizarea pe Marte este dificilă.
Atmosfera rarefiată a planetei nu oferă suficientă tracţiune pentru a încetini o navă spaţială aşa ca Perseverance, ce va cădea cu mai mult de 19300 de kilometri pe oră.
Însă atmosfera este suficient de deasă pentru a genera mii de grade de căldură, ceea ce complică sarcina încetinirii navei până la contactul ei cu solul.
Câteva încercări de aterizări ale NASA şi a altor agenții spațiale sau încheiat cu crearea de noi cratere pe suprafața planetei roşii.
Dar NASA a efectuat cinci aterizări de succes la rând.
Pentru a creşte probabilitatea ca roverul Perseverance să fie cel de-al șaselea, NASA a făcut ajustări la parașuta ce încetinește nava spaţială atunci când ea ajunge la atmosfera marțiană.
De asemenea, a fost îmbunătățită capacitatea roverului de a identifica un loc mai potrivit pentru aterizare.
Ce altceva se îndreaptă spre Marte în această vară?
Misiunea Emiratelor Arabe, cu succes s-a desprins de Pământ pe o rachetă japoneză pe 20 iulie.
Programul spațial al Emiratelor Arabe este modest, iar efortul său de a se alătura ţărilor ce au ajuns pe Marte, este parte a unei încercări ambițioase de a inspira tinerii emiratelor să aleagă o carieră în știință şi tehnologie.
Nava lor spaţială Hope, se va roti pe orbita planetei Marte, pentru a ajuta oamenii de știință să studieze ciclurile meteorologice ale planetei.
China a lansat a doua misiune, Tianwen-1, pe 23 iulie.
Programul spațial al tării a înregistrat o serie de succese în ultimii ani, printre care două nave spațiale ce au aterizat pe luna Pământului, precum şi o serie de stații spațiale desfășurate pe orbită.
Însă încercarea anterioară de a ajunge pe Marte în 2011 a eșuat, atunci când racheta rusească utilizată a ars în atmosfera Pământului.
Noua misiune chineză include un orbiter (ce rămâne pe orbita marțiană), un lander (ce aterizează pe suprafața planetei) şi un rover (vehicul ce va explora planeta).
În timp ce alte țari au adoptat o strategie treptată de a vizita Marte — mai întâi un orbiter, apoi un lander, apoi un rover — China subliniază că prima va încerca să opereze toate aceste componente simultan.
Orbiter-ul, potrivit a patru oameni de știință implicați în misiune, va studia planeta Mare şi atmosfera sa timp de aproximativ un an marțian, sau 687 de zile pământeşti.
Pe lângă cele două camere, nava spaţială va deține un radar subteran, un detector pentru a studia câmpul magnetic marțian şi alte trei instrumente științifice.
Roverul va încerca să aterizeze în regiunea Utopia Planitia în latitudinile emisferei de nord a planetei.
Misiunea Viking 2 a NASA a aterizat aici în 1976,
Studiile anterioare, folosind datele de la Mars Reconnaissance Orbiter al NASA, au arătat că Utopia Planitia are un strat de gheaţă de apă echivalent cu cel găsit la Lacul Superior de pe Pământ.
Vedeţi şi: Satelitul de pe Marte a realizat imagini uimitoare a unui crater masiv plin cu gheaţă
Dacă se va isprăvi cu aterizarea periculoasă pe Marte, vehiculul spațial va folosi un mix de camere cu scopul de a înțelege mai bine distribuția gheții subterane, pe care viitorii coloniști umani ai planetei ar putea să o folosească pentru a se întreține.
Misiunea Chinei va dura aproximativ 90 de zile marțiene.
O a patra misiune, vehiculul comun Rus-European Rosalind Franklin, trebuia să fie lansat tot în această vară.
Dar obstacolele tehnice, agravate de pandemia coronavirsului, nu au putut fi depășite la timp.
Acum lansarea a fost amânată pentru anul 2022.
Care alte nave spațiale studiază în prezent planeta Marte?
Devine cam agitat în jurul planetei roșii.
Şase nave spaţiale studiază în prezent planeta din spaţiu.
Trei din care au fost trimise aici de NASA: Mars Odyssey, lansată în 2001; Mars Reconnaissance Orbiter, în 2005; şi MAVEN, ce a părăsit Pământul în 2013.
Europa are două nave spațiale pe orbită. Orbiter-ul său Mars Express, lansat în 2003 şi ExoMars Trace Gas Orbiter, realizat în comun cu programul spaţial al Rusiei, trimis spre Marte în 2016.
India operează a șasea navă spaţială, Mars Orbiter Mission, cunoscută şi sub numele de Mangalyaan, ce a fost lansată în 2013.
În prezent, două misiuni americane operează la sol.
Curiosity rătăceşte din 2012. Lui i s-a alăturat InSight, un lander staționar ce studiază cutremurele marțiene şi alte proprietăți interioare ale planetei roșii, începând din anul 2018.
O a treia misiune americană, roverul Opportunity, a expirat în 2019, când o furtună de praf a cauzat pierderea alimentării cu energie.
Lasă un răspuns