NASA planifică prima misiune interstelară pentru căutarea vieţii

NASA dorește să trimită o sondă spre o exoplanetă pentru a marca 100 de ani de la lansarea misiunii Apollo 11.

Cu toate acestea, va fi nevoie de un nou mijloc de propulsie – şi de alte tehnologii avansate – dacă acest proiect va avea loc.

NASA se află la primele etape ale planificării unei expediții către o exoplanetă, stabilită pentru a marca aniversarea a 100 de ani de la prima aterizare a echipajului Apollo 11 pe lună.

O mică echipă de la Jet Propulsion Laboratory (JPL), speră să trimită o navă spaţială în căutarea vieții pe o planetă îndepărtată.

În 2o16, a fost adoptat un proiect de lege de finanțare, ce îndeamnă NASA să investigheze metodele posibile pentru propulsarea unei nave până la o viteză egală cu cel puțin 10% din viteza luminii , pentru a efectua o călătorie interstelară către anul 2069 .

De asemenea, s-a solicitat o misiune spre Alpha Centauri, cel mai apropiat sistem stelar de noi.

Se preconizează trimiterea unei sonde spre exoplaneta selectată, cu scopul de a determina dacă este sau nu prezentă viaţa pe ea.

După câțiva ani de la lansare, NASA va trimite un telescop mare adânc în spaţiu, ce va folosi lentilele gravitaționale pentru a oferi o vizualizare completă a planetei.

La moment, se duc dezbateri privitor la faptul dacă face de ales Alpha Centauri sau alt sistem, deoarece sunt luați în considerare mai mulți candidați.

Desigur, înainte ca această misiune să devină realitate, există câteva mari întrebări la care se cer răspunsuri.

O călătorie fantastică

Conceputul de bază pentru expediţia din 2069 spre o exoplanetă,  a fost prezentată de Antony Freeman de la JPL la conferința American Geophysical din 2017.

Mai târziu, într-un interviu cu New Scientist (en), el a descris statutul ei ca “nebulos”.

“Noi nu ştim dacă obiectivele misiunii vor fi stabile”, a spus Freeman pentru Futurism (en).

“Vom afla mai multe pe măsură ce nava se va afla pe rută, ceea ce va schimba întrebările la care trebuie să răspundem înainte de a ajunge la destinație.

Toate acestea fac dificilă identificarea exactă a ceea cum ar trebui să arate conceptul misiunii – prin urmare, eu am comentat că e nebulos”.

Una dintre cele mai mari provocări este dezvoltarea unei nave spațiale capabile să atingă viteze egale cu o fracțiune din viteza luminii.

Freeman se întreabă dacă va fi posibil într-adevăr de construit o ambarcațiune care să poată supraviețui în mediul interstelar în timp ce călătorește cu astfel de viteze, deoarece impactul particulelor s-ar putea dovedi o problemă majoră.

Colizii antimaterie – materie, propulsie nucleară, vele ușoare alimentate cu laser, sunt toate considerate tehnologii care ar putea ajuta o ambarcațiune să atingă vitezele necesare.

Rămâne de văzut dacă vreuna din aceste opțiuni se vor dovedi realizabile, dar în prezent NASA consideră că velele sunt cele mai promițătoare.

Vedeţi şi: Stephen Hawking şi un miliardar rus intenţionează să trimită o navă spaţială spre Alfa Centauri

Chiar dacă îmbarcațiunea se va putea deplasa suficient de repede pentru a ajunge la un alt sistem, călătoria probabil va dura secole.

Numai procesul de decelerare a vehiculului, suficient pentru a face o intrare sigură pe orbita exoplanetei, se presupune că va lua decenii din durata totală a călătoriei.

Tehnologiile necesare

O metodă adecvată de propulsie rapidă este crucială pentru această misiune, dar, de asemenea există şi alte tehnologii care trebuie implementate.

Vedeţi şi: EM Drive, controversatul propulsor fără combustibil a trecut etapa de revizuire şi în sfârşit lucrarea a fost publicată

Aici Freeman a enumerat comunicațiile optice, navele spațiale reconfigurabile, capabilități de tipărire 3D compacte, programare genomică şi inteligenţa artificială ca una din condițiile prealabile pentru misiunea din anul 2069.

O călătorie spre o exoplanetă este cu siguranță una ambițioasă, iar volumul de cercetare şi dezvoltare, necesar pentru a facilita o astfel de călătorie, reflectă acest lucru.

Desigur, recompensele ar putea fi grozave. Dovada vieţii extraterestre este doar un obiectiv.

De asemenea, misiunea ne-ar permite să cunoaștem mai bine exoplaneta în cauză, va oferi oportunități pentru a studia materia şi radiațiile cu care ne vom ciocni pe traseu şi va pune la încercări teoria relativității.

Nu va fi un lucru ușor dezvoltarea tehnologiei de propulsie necesare pentru pentru a ridica acest proiect de la sol, iar aspectele practice ale îndeplinirii unei astfel de misiuni, care va dura decenii după decenii, presupun propriile provocări.

Cu toate acestea, scopul acestui proiect este ceea ce îl face atât de atrăgător.