Neanderthalii au pictat pe pereții peșterilor din Spania acum 65 000 de ani – cu zece mii de ani înainte de sosirea oamenilor moderni, spun cercetătorii.
Mai mult de 65 000 de ani în urmă, neanderthalul s-a atins şi a aruncat ocră roșie pe perete şi făcând acest lucru, a devenit primul artist cunoscut de pe Pământ, susțin cercetătorii.
Descoperirea ruinează convingerea că oamenii moderni sunt singurele specii care s-au exprimat prin lucrări de artă.
În peșterile separate de sute de kilometri, neanderthalienii au mânjit, au desenat şi au scuipat cu vopsea pe pereți, producând opere de artă, spun cercetătorii, cu zeci de mii de ani înainte ca oamenii moderni să ajungă în aceste locuri.
Vedeţi şi: În ADN-ul Neanderthalului, semne a unei migraţii umane misterioase
Descoperirea, descrisă ca una „majoră în domeniul evoluției umane”, de către un expert care nu a fost implicat în cercetare, face posibilă rescrierea radicală a istoriei umane, în care comportamentul oamenilor moderni diferă de cel a neanderthalienilor doar în mici detalii.
Până în prezent, dovezile artei neanderthaliene erau subtile şi aprig contestate, adesea din motivul că lucrările nu erau suficient de vechi pentru a exclude oamenii moderni ca adevărații artişti.
Dar cele mai recente descoperiri, bazate pe date noi de simboluri, șabloane ale mâinii şi forme geometrice găsite pe pereţii peșterilor din Spania, sunt cele mai convingătoare de până acum.
„Eu cred că avem dovezi convingătoare”, a declarat Alistair Pike, profesor de științe arheologice de Universitatea din Southampton.
„Când am primit prima datare a artei, am rămas uimiți”.
Neanderthalienii erau deja cu fermitate la ei acasă în Europa, când oamenii moderni au plecat din Africa şi şi-au făcut drum spre continent aproximativ 40 000 de ani în urmă.
Vedeţi şi: Omul vechi găsit în Romania are 10 procente gene de la Neanderthal
Rămășițele neanderthalienilor sub formă de schelete, unelte şi ornamente decorative, ating o vechime de mai mult de 120 000 de ani în regiune.
Într-un studiu publicat în Science, o echipă internaţională condusă de cercetători din Marea Britanie şi Germania, au datat crustele de calcite care au crescut pe operele artei vechi din trei peşteri din Spania.
Deoarece crustele s-au format după ce au fost făcute picturile, materialul oferă o vârstă minimă pentru arta de bază.
Măsurătorile din cele trei peşteri au arătat că picturile de pe pereţi au precedat sosirea oamenilor moderni cu cel puţin 20 000 de ani.
La peştera La Pasiega de lângă Bilbao, la nord, pictura remarcabilă asemănătoare cu o scară, a fost datată cu mai mult de 64 800 de ani.
Sunt picturi abia vizibile a animalelor situate între „trepte”, dar ele au fost adăugate atunci când Homo sapiens a găsit peșterile după milenii mai târziu.
Vedeţi şi: Cele mai vechi fosile Homo sapiens au fost descoperite în Maroc
În peşterea Maltravieso din vestul Spaniei, o formă de mână – se credea că a fost creată prin pulverizarea vopselei din gură deasupra unei mâini presate pe peretele peșterii – care s-a constatat că are cel puţin 66 700 de ani.
La peşera Ardales din apropiere de Malaga, stalagmitele şi stalactitele, care formează pe pereți modele asemănătoare perdelelor, par să fi fost vopsite în roşu şi au fost datate cu 65 500 de ani în urmă.
Ceea ce creatorii au încercat să exprime prin eforturile lor, putem doar ghici.
„Noi nu avem nici o idee ce ar putea ele însemna”, a spus Dirk Hoffmann de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă din Leipzig.
Aceasta nu este unica întrebare rămasă fără răspuns.
„Este fascinant să demonstrăm că neanderthalienii au fost primii artiști din lume şi nu specia noastră”, a spus Paul Pettit, profesor de arheologie paleolitică la Universitatea Durham.
„Cu toate acestea, rămâne cea mai importantă întrebare.
Ce făceau neanderthalii în adâncurile peșterilor întunecate şi periculoase dacă acesta nu era un ritual şi ce înseamnă asta?”
În a doua lucrare, publicată în Science Advances, Hoffman şi alţii arată că scoicile vopsite şi decorate, găsite în peştera de mare Aviones din sud-estul Spaniei, au fost făcute de neanderthalieni 115 000 de ani în urmă, indicând la o lungă tradiţie artistică.
Istoric, operele de artă şi gândirea simbolică au fost considerate ca o dovadă a superiorității cognitive a oamenilor moderni – exemple de abilități excepționale care definesc specia noastră.
Pentru comparație, neanderthalienii au suferit din cauza presei rele începând de atunci de când au fost descoperite primele schelete în valea Neander, lângă Düsseldorf, în secolul al XIX-lea.
Deşi biologul german Enst Haeckel nu a reuşit să-şi convingă colegii să numească specia Homo stupidus, totuşi neanderthalii au fost descriși ca incapabili de concepții morale şi teiste, și era reprezentat ca o primată om-maimuță .
„În opinia mea, acest lucru încheie dezbaterea despre neanderthali”, spune João Zilhão, un cercetător al echipei de la Universitatea din Barcelona.
„Ei sunt parte a familiei noastre, sunt strămoşi, nu erau deosebiți cognitiv sau mai puţin înzestrați în ceea ce privește inteligenţa.
Ei sunt doar o variantă a rasei umane care, ca atare, nu mai există”.
Dar, unii oameni de știință sunt precauți în privința acestor afirmații.
„Este posibil că neanderthalienii au creat artă rupestră, dar nu cred că acest lucru a fost demonstrat suficient aici”, a declarat Adam Brumm, arheolog de la Universitatea Griffith din Brisbane.
El cede că oamenii de știință ar fi putut data cruste de calcite care nu acopereau vopseaua, ceea ce înseamnă că ei mai degrabă au oferit date doar pentru pânza de rocă, decât pentru însăşi lucrarea.
De asemenea, el se întreabă dacă formațiunile de rocă asemănătoare cu perdeaua de la peştera Ardales, ar putea fi mai degrabă pigmentată în mod natural, decât pictată.
Clive Finlayson, director al Muzeului Gibraltar, a descoperit o gravură în rocă făcută de neanderthalieni şi a găsit dovezi că ei se înfrumuseţau cu ghearele acvilei de munte (en) şi a altor păsări de pradă.
El a salutat lucrarea, dar a spus că este imposibil de exclus alţi potenţiali autori ai artei spaniole, cum ar fi misterioșii Denisovani sau alte specii încă necunoscute.
„Noi trebuie păstrăm o minte deschisă. Cine altcineva ar mai putea fi?”, a spus el.
Alţii sunt însă mai puțin sceptici. Wil Roebroeks, profesor de arheologie paleontologică la Universitatea Leiden din Olanda, a declarat că lucrarea „constituie un progres major în domeniul studiului evoluției umane”.
„Conceptul unei arte rupestre neanderthale, cu cel puțin 65 000 de ani în urmă, este cu siguranță interesant şi surprinzător, poate chiar dificil de acceptat pentru unii”, a adăugat Roebroeks.
Următorul lucru pe care echipa şi-l propune, este de a înţelege dacă arta neanderthală a fost larg răspândită, prin a data şi a studia marcajele peşterilor în Franţa şi în alte ţări.
„Aceasta ne-ar putea ajuta mai aproape să înţelegem semnificaţia lor”, a spus Pike.
Dacă neanderthalienii au fost primii artişti din lume, aceasta ridică întrebarea despre ceea ce ar fi putut ei obţine, dacă nu dispăreau.
„Dacă le-am fi dat neanderthalienilor încă 40 000 de ani”, spune Pike, „ei probabil ar fi ajuns pe lună”.
Lasă un răspuns