Moștenirea unei civilizații uitate
Mii de piese de artă create de o civilizaţie dispărută au fost descoperite pe o insulă din Caraibe, aruncând o rază de lumină asupra unei culturi pierdute din zilele de până la venirea europenilor.
Combinațiile de fețe, ființe hibride uman-animale şi un design geometric complex realizat pe pereții peșterilor de pe insula Mona au dezvăluit detalii din credințele şi stilul de viaţă a unui popor greșit luat drept indieni de către Columb, ajutând astfel descendenții lor să se conecteze la o istorie îngropată de timp.
Insula Mona este o îngrămădire calcaroasă nelocuită de 57 de kilometri pătrați puţin la vest de Puerto Rico.

Astăzi insula este o rezervație naturală. Această cercetare a întors timpul cu cinci secole, în perioada înfloritoare a unei populații indigene care în curând va fi invadată de violenţa şi bolile din lumea exterioară.
Descendenții Taíno trăiesc, dar istoricii lor au fost lăsați să colecteze rămășitele din arheologia caraibelor, pentru a avea o închipuire despre practicile şi credințele lor din zilele de dinaintea contactului cu europenii.
Din fericire, Taíno de pe insula Mona literalmente şi-au lăsat amprenta pe pereții peșterilor insulei, răzuind şi pictând imagini în calcar.
Deşi, exemple ale artei lor erau deja cunoscute de arheologi, conservarea uimitoare a multor din el a condus cercetătorii la datarea greșită a vechimii lor.
De asemenea, unicitatea lor a determinat antropologii să pună la îndoială legătura lor cu culturile indigene ale insulei.
Acum cercetătorii au pătruns mai adânc în peste 70 de peşteri de pe insula Mona, descoperind mii de piese suplimentare în adâncurile sumbre a mai puţin din jumătate din ele.
„Majoritatea pictografelor precoloniale se află adânc în peșteri în spații foarte înguste”, spune Victor Serrano (en) de la Universitatea din Leicester, un student ce lucrează cu cercetătorii din domeniu.
S-ar putea să nu fie o coincidenţă faptul că, cea mai mare concentrație de artă rupestră pre-columbiană a fost găsită în unele locuri strâmte din interiorul uneia dintre cele mai dense rețele de peșteri din Caraibe.
„Pentru milioane de popoare care locuiau în Caraibe înainte de sosirea europenilor, peșterile reprezentau un portal în lumea spirituală şi, prin urmare, aceste noi descoperiri ale artiștilor care au lucrat în interiorul lor, captează esența sistemelor lor de credință şi blocurile de construcție a identității acestora”, spune cercetătorul Jago Cooper (en)de la British Museum.
Peșterile sunt o caracteristică importantă a religiei şi mitologiei Taíno, în care Soarele şi Luna ies de sub pământ.
Vedeţi şi: Misterul grotei cu scoici din Margate
Nu numai ornamentele răsucite şi formele hibride monstruoase oferă indicii referitoare la credinţele religioase şi supranaturale ale acestei populații specifice Taíno, tehnicile din spatele construcției lor, de asemenea, conțin informații valoroase.
Majoritatea imaginilor au fost descrise ca fiind extractive, create cu ajutorul instrumentelor sau chiar degetelor prin îndepărtarea straturilor întunecate a rocilor şi dezvăluirea celor mai deschise de dedesubt.
Această imagine de mai jos, reprezentând ceea ce se crede a fi o piesă vestimentară purtată pe cap în timpul ceremoniilor, a fost creată folosind această tehnică.

Dar, câteva din aceste piese de artă au fost picturi sau desene, făcute cu cărbune sau guano de lilieci care a fost amestecat cu rășină de plante şi lent a absorbit praful pigmentului de pe podeaua peșterii.
S-a constatat că picturile au fost create în etape, fie prin adăugarea de noi detalii sau prin finisajul imaginii decolorate.
Este important faptul că, operele de artă au fost datate cu o vechime de câteva secole înainte de contactul cu europenii.
Astfel confirmând că, deși tehnologia şi iconografia în regiune se diferă una de alta, ele sunt cu siguranță de origine din perioada pre-columbiană Taíno.
Astfel de galerii de artă bogate în interiorul unei rețele unice de peşteri ne permite cu uşurinţă să ne închipuim că insula Mona a fost o destinație sacră în Caraibe la momentul sosirii lui Columb.
Această cercetare este nu numai o reușită academică, ea, de asemenea, este importantă pentru o legătură mai strânsă a familiilor moderne cu cultura Taíno şi o înțelegere mai bună a trecutului lor.
„Ca puerto rican, aceste grupuri de oameni care au vizitat şi au trăit pe insula Mona sunt strămoşii mei, iar istoria lor este extrem de importantă”, a spus Serrano (en).
Taíno au făcut cunoscute în lume aşa produse cum ar fi cartofii dulci, porumbul şi ananasul.
Cuvintele lor – cum ar fi uraganul, canoea şi tutunul – trăiesc în limbile moderne.
Astfel de cercetări, oferă o cunoaștere mai bună a unui popor care a influențat lumea o perioadă atât de scurtă înainte ca cultura lor să fie ștearsă din istorie.
Această cercetare a fost publicată în jurnalul Archaeological Science.
LUCRURI INTERESANTE, ABSOLUTB NOI, DAR SE CERE UN EFORT MARE DIN PARTEA DVS, SI PENTU ACEASTA VA FELICIT, SI CONTINUATI, CAI ESTE UTIL.CT