O fosilă incredibilă schimbă viziunea noastră în privința divizării Pangeei

Supercontinentul Pământului a existat mai mult decât am crezut.

O fosilă de 130 de milioane de ani sugerează că vechiul supercontinent Pangea s-ar fi putut desprinde mai încet decât credeau oamenii de ştiinţă anterior.

Un craniu fosilizat, care a fost găsit în estul statului Utah, SUA, a dezvăluit un grup de mamifere asemănătoare cu  reptilele ce au existat în America de Nord.

„În baza descoperirii incredibile a unui craniu fosil aproape complet, noi acum recunoaștem un nou grup de rude mamifere timpurii”, a spus autorul principal Adam Huttenlocker (en) de la Universitatea din California de Sud.

Noua specie a fost numită Cifelliodon wahkarmoosuch, în onoarea renumitului paleontolog Richard Cifelli şi din cuvântul tribului local Ute, ce semnifică „pisică galbenă”.

Utilizând scanarea cu tomografie computerizată (TC) de înaltă rezoluție, cercetătorii au estimat că creatura a cântărit până la 1,1 kg şi a fost, probabil, de mărimea unui iepure mic – un gigant printre mamiferii contemporani la vremea respectivă.

În timp ce bulburile olfactive mari ale animalului indică asupra faptului că avea un miros puternic, orbitele ochilor lor erau mici, sugerând că au o vedere slabă şi pot distinge culori.

Aceasta înseamnă că animalul probabil era nocturn şi depindea de mirosul său pentru a găsi hrana.

„Craniul unui Cifelliodon este o descoperire extrem de rară într-o vastă regiune aducătoare de fosile a interiorului occidental, unde mai mult de 150 de specii de mamifere şi precursori de mamifere asemănătoare reptilelor, sunt reprezentați în principal prin dinți separați şi maxilare”, a spus paleontologul şi co-autorul studiului James Kirkland (en).

Deşi descoperirea nu este destul de remarcabilă, fosilele ne-au schimbat în mod semnificativ înțelegerea evoluției mamiferelor.

„Pentru o perioadă lungă de timp, noi am crezut că mamiferele timpurii din Cretacic (acum de la 145 la 66 milioane de ani în urmă) au fost anatomic similare şi nu ecologic diferite” a spus Huttenlocker (en).

„Această descoperire a echipei şi a altora susține că, chiar înainte de apariția mamiferelor, rudele lor vechi explorau nişe particulare: insectivore, erbivore, carnivore, înotătoare, planoare.

Practic, ele ocupau o varietate de nişe pe care le vedem şi astăzi”.

De asemenea, descoperirea schimbă intervalul de timp în care strămoşii dispăruţi ai mamiferelor, numiţi Haramiyida, s-au răspândit pe continente.

Majoritatea fosilelor de haramiyida, pe care oamenii de ştiinţă le-au  descoperit până acum, au fost din Triasicul şi Jurasicul din Europa, Groenlanda şi Asia.

Dar, acesta a fost primul craniu mare din Cretacicul timpuriu (de la 145 la 101 milioane de ani în urmă) găsit în America de Nord.

Aceasta înseamnă că haramiyidele trebuiau să fi existat la nivel global în timpul tranziției jurasic-cretacice.

Rezultă că coridoarele de migrație dintre continentele de pe Pangea trebuiau să fi rămas intacte chiar până la Cretacicul timpuriu.

Conform ipotezei driftului continental, Pangea a început să se desprindă acum 225-200 de milioane de ani.

Noul studiu sugerează că divizarea Pangeei a durat aproximativ cu 15 milioane de ani mai mult decât s-a crezut anterior.

În timp ce coridoarele migrației erau deschise, precursorii mamiferelor timpurii trebuiau să fi migrat din Asia în Europa, apoi în America de Nord şi continentele majore sudice.

Cercetătorii au plasat Cifelliodon-ul în subgrupul Hahnodontidae, care, până la acest moment era format numai din specii cretacice din Africa de Nord.

„Dar, acesta nu se referă doar la grupul de  haramiyidani”, spune Huttenlocker (en).

„Conexiunea pe care am descoperit-o se regăsește şi în altele recent identificate în acest an, pe baza fosilelor dinozaurilor similare cretacice din Africa şi Europa”.

Craniul Cifelliodon este doar încă o piesă în puzzle.

Studiul a fost publicat în Nature.