Arheologii au descoperit ceea ce ei cred că ar putea fi un os al craniului lui Budha, într-un model de altar budist, vechi de 1000 de ani, situat într-o criptă subterană în Nanjing, China.
În interiorul criptei, care se află sub ruinele unui templu budist antic, cercetătorii au găsit un model de altar ornamentat, înalt de 1,2 metri, din lemn de santal, argint şi aur, decorat cu cristal, sticlă, agat şi mărgele lapis lazuli.
În interior era o lădiţă minusculă de aur ce conţinea un fragment de os de craniu.
Doar pentru a vă oferi o idee despre cât de special este acest fragment unic de os, trebuie de spus că, oricine l-ar fi îngropat, la închis într-o lădiţă de aur minusculă împodobită cu imagini de ornamente de lotus, păsări Phoenix şi zei înarmaţi cu săbii.
La rândul său, ladiţa de aur a fost găsită într-o ladă de argint mai mare, decorată cu apsara-ri, spirite feminine al norilor şi apelor în budism, jucând la instrumente muzicale.
Ambele lădiţe au fost plasate într-un model de altar sau stupă, care este o structură semisferică ce conţine relicve sau rămăşiţe ale călugărilor sau călugăriţilor budiste şi este folosită ca loc de meditaţie.
Vedeţi şi: Descoperiri arheologice: Călugăr mumificat în interiorul statuei lui Budha
Stupa a fost ascunsă într-o ladă de fier, care a fost închisă într-un sicriu mare de piatră, care se afla în dedesubtul criptei a odată renumitului templu Grand Bao’en (en), deci, s-a depus multă muncă pentru păstrarea acestei singure bucăţi de os în condiţii de siguranţă.
Aşa dar, care este probabilitatea că acest fragment, de fapt, a aparţinut lui Budha sau lui Siddhartha Gautama, numele după care mai este cunoscut?
Fragmentul de os parietal, care formează partea superioară a craniului, a fost găsit alături de rămăşiţele sfinţilor budişti, conţinute în interiorul a trei sticle de cristal şi a unei cutii de argint.
Lădiţa a fost însoţită cu inscripţii care descriu când a fost făcut altarul şi , de asemenea, atribuie osul ca aparţinând lui Budha.
Inscripţiile au fost scrise de un om pe nume Deming, a cărui calificări au fost traduse ca, „Maestrul al Iluminismului Perfect, stareţul Mănăstirii Chengtian şi Titularul Mantiei Purpurii”.
Potrivit inscripţiilor, altarul şi părţile sale diverse au fost create în timpul domniei regelui Zhenzong, în jurul anilor 997-1022 d.Hr., şi au fost adăpostite iniţial în Templul Marele Bao’en, până când nu a fost distrus în timpul unei serii de războaie.
Ele au fost apoi mutate în cripta subterană pe 21 iulie 1011 d.Hr., spune Deming.
„Deming a glorificat regele pentru reconstruirea templului şi îngroparea rămăşiţelor lui Budha, urându-i împăratului o viaţă lungă, miniştri loiali şi numeroşi nepoţi”, raportează Owen Jarus pentru Live Science (en).
„Fie ca, Moştenitorul Aparent şi prinţii imperiali să fie binecuvântaţi şi să prospere cu 10.000 de urmaşi; Miniştri Civili şi Miniştri Militari a Curţii să fie loiali şi patriotici; lasă ca cele trei forţe armate şi cetăţenii să se bucure de un timp fericit şi liniştit”, spune o parte a inscripţiei (en).
Inscripţiile lui Deming, de asemenea, povestesc amănunţit cum împăratul a fost de acord să reconstruiască templul, şi să aibă osul parietal a lui Budha şi rămăşiţele altor sfinţi îngropate într-o criptă subterană, care au şi fost găsite acum.
„Pe parte exterioară sunt gravate mai multe imagini a lui Budha, cu scene care prezintă viaţa lui, de la naştere până la punctul când a ajuns la ‘parinirvana’, o moarte din care Budha nu a renăscut, ceva ce la eliberat dintr-un ciclu de moarte şi renaştere, potrivit religiei budiste”, spune Jarus (en).
La această stadie, toate dovezile sunt indirecte, astfel încât experţii nu sunt gata să spună sigur că acesta cu adevărat este osul craniului lui Siddhartha Gautama, dar oricum este o descoperire incredibilă.
Destul de ciudat, descoperirea a fost de fapt făcută în 2008 de o echipă de arheologi de la Institutul Municipal de Arheologie din Nanjing şi a fost expusă în Hong Kong în 2012 (en), înainte de a fi adăpostită permanent în Templul Qixia, un templu budist de pe muntele Qixia în Nanjing.
Abia acum a venit în atenţia presei occidentale, odată cu publicarea unui raport în limba engleză în revista Chinese Cultural Relics.
În video puteţi vedea deschiderea lădiţei de aur:
Lasă un răspuns