Trei persoane au recăpătat capacitatea de a mișca picioarele după ce au folosit un nou tratament, cel mai recent din seria de rezultate care implică stimularea electrică.
Trei bărbați care au fost paralizați de la talie în jos pot să meargă din nou datorită unui nou tip de terapie care utilizează stimularea electrică, au anunțat recent oamenii de ştiinţă.
Cu mai bine de patru ani în urmă, toţi bărbaţii au suferit leziuni majore ale măduvei spinării, fapt ce i-a lăsat cu o capacitate de mișcare a picioarelor limitată sau total fără ea.
Cercetătorii din Elveția au aplicat o stimulare la nivelul măduvei spinării cu un dispozitiv implantat fără fir care emite impulsuri de electricitate.
În termen de o săptămână, bărbății au putut să se ridice şi să se plimbe cu ajutorul suporturilor.
După cinci luni de terapie fizică şi de antrenamente cu tehnologia, toţi trei au fost în măsură să-şi controleze în mod voluntar mușchii picioarelor şi să meargă timp de o oră fără epuizare musculară.
Rezultatele, publicate în revista Nature, vin direct după două rapoarte de terapii similare făcute luna trecută, care sunt capabile să ajute oamenii cu leziuni majore a măduvei spinării să meargă din nou după mulţi ani.
O echipă de la Universitatea din Louisville a raportat în septembrie (en) că stimularea măduvei spinării — cunoscută ca neurostimulare — a permis la două persoane să stea de sine stătător în picioare şi să meargă cu ajutorul de dispozitive de asistare.
Vedeţi şi: Picioarele robot pot în viitorul apropiat înlocui scaunul cu rotile
Într-un studiu separat, publicat în aceeași zi, cercetătorii de la Clinica Mayo, au arătat că au obținut rezultate similare (en) la o altă persoană.
În primele două rapoarte, implanturile au fost presetate la anumite modele de stimulare.
Vedeţi şi: Două implanturi cerebrale permit maimuţelor paralizate să recâştige controlul asupra picioarelor
În ultimul studiu, autorul principal, Grégoire Courtine, neurolog la Institutul Federal de Tehnologie din Elveţia, a dezvoltat o aplicație mobilă, în aşa fel încât stimularea să poată fi controlată în timp real cu ajutorul unei tablete.
Un astfel de dispozitiv ar putea oferi pacienților posibilitatea de a controla terapia la domiciliu, aflându-se în afara cadrului de cercetare, spune Courtine (en).
Seria de rezultatele, „ne inspiră speranța că această este o soluție reală şi chiar şi persoanele cu o paralizie completă pot recâștiga capacitatea de a păşi”, spune Chet Moritz (en), profesor asociat în medicina de reabilitare de la Universitatea din Washington, care a scris un editorial însoţitor (en) în Nature despre cele mai recente descoperiri.
Restabilirea conexiunilor
Majoritatea oamenilor nu au nevoie de a conștientiza însăși faptul mersului, totul are loc automat.
Creierul nostru face totul lucrul pentru noi, trimițând mesaje de-a lungul măduvei spinării — un canal major de celule nervoase din organism — la muşchii picioarelor.
Acest proces de comunicare este blocat la persoanele cu leziuni majore ale măduvei spinării, deoarece nervii de-a lungul canalului sunt deteriorați.
Totuşi, oamenii de ştiinţă sunt plini de speranța că aceste căi nervoase din măduva spinării pot fi reparate prin stimularea anumitor populații de celule nervoase, numite circuite neuronale, care se găsesc în coloana vertebrală.
De asemenea, aceste circuite duc la muşchii ţintă, dar semnalele lor nu sunt blocate de leziuni, prin urmare unele tratamente încearcă să le stimuleze pe cele aflate mai jos de locul leziunii.
„Aceste căi neuronale sunt în general inactive şi viabile”, spune Chad Bouton (en), directorul Centrului pentru Medicina Bioelectronică de pe lângă Institutul Feinstein pentru Cercetări Medicale din New York, care nu a fost implicat în ultimul studiu.
Dacă sunteți în stare săi stimulați, aţi putea provoca mişcare.
Vedeţi şi: Pacienţii paralizaţi mişcă din nou prin stimularea coloanei vertebrale
În studiul lui Courtine, cei trei participanţi au primit 16 electrozi mici implantaţi în partea de mai jos a măduvei spinării.
Fiecare electrod a fost plasat cu precizie, pentru a activa un anumit grup de muşchi a picioarelor.
Electrozii sunt conectați la un dispozitiv mic plasat în abdomen care generează impulsuri electrice.
Acest dispozitiv, fabricat de Medtronic, este deja pe piață şi este utilizat pentru o stimulare profundă a creierului în cazul bolii Parkinson.
Bărbaţii au primit, de asemenea, doi senzori purtabili, câte unul pentru fiecare picior, care au oferit o stimulare suplimentară.
În mod surprinzător, chiar şi atunci când stimulatorul a fost oprit, doi dintre cei trei participanți, au fost capabili să-şi controleze singuri mușchii picioarelor.
Acest lucru sugerează că, stimularea ar putea fi în stare să rescrie conexiunile dintre creier şi măduva spinării, spune Moritz (en).
La un moment dat, ar fi posibil să recuperăm suficient de mult acele conexiuni nervoase, astfel încât să nu mai fie nevoie de stimulare.
„Noi considerăm că stimulatorul se comportă ca un aparat auditiv sau ca un amplificator pentru măduva spinării”, spune Moritz.
Mărind volumul, mărim excitabilitatea circuitelor coloanei vertebrale mai jos de leziune.
Dincolo de mers
Cu toate acestea, neurostimularea în cazul paraliziei se află încă la etapele incipiente, iar oamenii de știință încă nu știu exact cum ea funcționează în sensul restabilirii mișcării, spune Kristin Zhao (en), cercetător la Clinica Mayo şi autorul uneia din lucrările din septembrie.
„Ideea constă în faptul că, într-un fel există o comandă care vine din creier, indicând membrelor inferioare să se mişte şi, într-un fel, stimularea face posibil acest lucru”, spune ea (en).
În prezent cercetătorii experimentează cu diferite modele, lungimi şi intensități de stimulare pentru a obține cele mai bune rezultate.
Courtine şi echipa sa au folosit o tabletă, pentru a porni şi opri modelul de stimulare în funcție de poziția în care se aflau picioarele participanților în raport cu solul.
Ei consideră că această stimulare declanșatoare în timp real ar putea fi mai bună decât stimularea continuie.
În a doua lucrare, de asemenea, publicată în Nature Neuroscience, echipa lui Courtine a constatat că acest tip de stimulare poate perturba simțul persoanei în ceea ce privește poziția picioarelor în raport cu corpul, sau ceea ce este cunoscut ca propriocepţie.
În timp ce rezultatele sunt incitante, este important să reținem că paraplegicii au alte nevoi în afară de mers, adaugă Moritz (en).
Într-un studiu din 2004 (en), condus de Kim Anderson, profesor la Universitatea Western Reserve, a arătat că mersul pe picioare nu este principala prioritate pentru persoanele cu leziuni majore ale măduvei spinării.
Mersul pe jos, s-a plasat pe locul al patrulea, după funcția sexuală, a vezicii urinare şi a intestinului, precum şi capacitatea de a păstra postura corpului.
Din fericire, tipurile de neurostimulări în curs de dezvoltare arată unele semne că ele ar putea fi în stare să ajute la restabilirea acestor funcţii.
Dar, deocamdată, stimulatorii sunt utilizaţi doar la un număr mic de pacienţi în cadrul setărilor de cercetare.
Pe viitor, Courtine consideră că astfel de stimulări ar putea fi cele mai eficiente pentru restabilirea mișcării musculare, dacă ele vor fi utilizate cât mai curând posibil după o leziune.
Lasă un răspuns