Aceasta se întâmplă cu adevărat
Oamenii de ştiinţă au făcut doar primul pas mare „foarte pozitiv (en)” spre a dezvolta ceea ce ar putea fi primul „vaccin universal contra cancer”.
Recent au fost publicate rezultatele studiilor începătoare la om, împreună cu cercetările la şoareci, şi ele sugerează că noua tehnică ar putea fi folosită pentru a activa sistemul imunitar al pacienţilor împotriva oricărui tip de tumoare, indiferent de locul unde ea se află în organism.
Spre deosebire de vaccinele cu care suntem familiarizaţi, acest potenţial vaccin ar putea fi administrat mai degrabă pacienţilor care au deja cancer, decât celor care au riscul de a-l obţine.
El practic lucrează prin a ţinti cu ‘săgeţi’ mici, care conţin fragmente de ARN extrase din celule canceroase ale pacientului, propriul sistem unitar al organismului, convingându-l să lanseze unt atac total îndreptat spre orice tumoare care a apărut.
Doar prin schimbarea ARN-ului din interiorul acestei săgeţi, echipa poate, în teorie, mobiliza sistemul imunitar împotriva oricărui tip de cancer.
„Astfel de vaccinuri sunt rapid şi ieftin de produs şi, practic, orice antigen tumoral poate fi codificat cu ARN”, a raportat în Nature, echipa condusă de cercetătorii de la Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz, Germania.
„Astfel, această imunoterapie ARN nanoparticulată prezentată aici poate fi privită ca o nouă clasă de vaccin universală aplicabilă pentru imunoterapia cancerului”.
Imunoterapia, care implică utilizarea propriului sistem imunitar al pacientului pentru a ataca cancerul, nu este ceva nou în sine, cercetătorii deja o folosesc împotriva diferitelor tipuri de cancer, cu rezultate foarte bune.
Dar până acum, cercetătorii de cele mai dese ori au realizat acest lucru prin inginerie genetică specială, ţintind cu cancer celulele imune în laborator şi apoi injectându-le înapoi în pacient, care este un proces consumator de timp şi costisitor.
Diferenţa faţă de această tehnică este faptul că vaccinul se face în laborator şi introduce ADN-ul cancerului în celule imunitare din corp, care este mult mai puţin invaziv.
De asemenea, aceasta înseamnă că vaccinul poate fi optimizat pentru a vâna o serie mai mare de tipuri de cancer.
Aşa dar, de ce sistemul natural nu elimină în mod natural aceste tipuri de cancer?
„Unul dintre motive este faptul că celule canceroase sunt similare după mai multe criterii cu celule normale şi sistemul imunitar evită să le atace”, explică imunologii olandezi Jolanda de Vries şi Figdor într-un comentariu de însoţire în lucrarea publicată în Nature.
Acest lucru înseamnă că atunci când se dezvoltă un vaccin trebuie să utilizaţi un antigen – o moleculă străină, care pentru sistemul imunitar funcţionează ca ‘o fotografie a feţei unui criminal’, ce, de asemenea, nu este prezentă în celulele normale.
„Doar răspunsuri imune relativ modeste se petrec cu vaccinurile ce conţin antigene, care, de asemenea, se manifestă în ţesutul sănătoas”, scriu de Vries şi Carl Figdor (en).
„Răspunsurile imune puternice pot fi aşteptate doar atunci când celule canceroase exprimă antigeni care nu se manifestă de obicei la celule adulte normale”.
Acest tip de antigen specific cancerului cu care noul vaccin este proiectat pentru a fi livrat sistemului imunitar.
Acesta acţionează prin acoperirea ARN-ului cancerului cu o simplă membrană acidă grasă, dându-i o sarcină uşor negativă.
Acest lucru înseamnă că odată ce vaccinul a fost injectat în pacient, el este tras printr-o sarcină electrică către celule dendritice ale sistemului imunitar în splină, ganglioni limfatici şi măduva osoasă.
Apoi aceste celule dendritice ‘arată’ ARN-ul canceros celulelor T a organismului şi apoi, dacă să antropomorfizăm un pic situaţia, le-ar spune ceva de tipul, „Hei, acesta e tipul care-l căutăm, du-te şi apucăl”.
Vedeţi şi: Un succes „fără precedent” în tratarea cancerului folosind celule T raportează oamenii de ştiinţă
Scopul este ca celulele T să se pornească şi să ucidă în masă toate celule canceroase din organism.
Şi aceasta este ceea ce cercetările timpurii, efectuate de de către echipa germană, au demonstrat la şoareci.
Cercetarea a arătat că odată ce a fost injectat cu vaccinul, sistemul imunitar a fost capabil de a lupta cu tumorile „în creştere agresivă”.
Desigur, multe din rezultate primite la şoareci nu se vor transmite la oameni (en), astfel încât noi acum nu putem fi prea excitaţi.
De asemenea, acum echipa a testat o versiune nouă a vaccinului la trei pacienţi cu melanomă.
Ideea studiului a fost doar de a testa dacă vaccinul nu este periculos pentru oameni, nu dacă acesta este eficient şi până în prezent rezultatele sunt promiţătoare.
Efectele adverse s-au limitat la simptomele asemănătoare gripei, care sunt mult mai bune decât ca la cele mai multe tratamente de chimioterapie.
Echipa acum va aştepta 12 luni pentru a examina rezultatele ce priveşte siguranţa pentru sănătatea pacienţilor şi dacă totul va merge bine, vor începe un studiu clinic mai mare pentru a vedea dacă vaccinul funcţionează într-adevăr.
„Combinând studiile de laborator cu rezultatele unui studiu clinic de fază timpurie, acesă cercetare arată că noul tip de tratament prin vaccin ar putea fi utilizat pentru tratarea pacienţilor cu melanomă prin stimularea efectelor sistemului imunitar”, a declarat pentru The Telegraph (en), Aine McCarthy, de la Cancer Research UK.
„Deoarece vaccinul a fost testat numai la trei pacienţi, sunt necesare studii clinice ma mari pentru a confirma că sunt sigure şi funcţionează, în timp ce mai multe cercetări vor determina dacă ar putea fi utilizat pentru a trata şi alte tipuri de cancer”.
Deşi, încă este prea devreme, noi avem un motiv în plus pentru a fi optimişti ce priveşte tratamentul cancerului.
Şi aceasta întotdeauna este un lucru bun.
Lasă un răspuns