Peste 11 000 de semnături a unei noi lucrări de cercetare susțin nevoia de a găsi noi modalități de măsurare a impactului schimbării climatice asupra societății umane
Oamenii de ştiinţă sunt din ce în ce mai îngrijorați de nehotărârea civilizației noastre de a face faţă schimbărilor climatice, în aşa fel încât, în lucrarea lansată recent, mii din ei bat alarma.
Într-un raport publicat în revista BioScience , peste 11 000 din cei mai de vază oamenii de știință în materia climei şi-au adăugat numele la o declarație ce consideră tendințele actuale de încălzire ale planetei o “urgenţă climatică”.
Vedeţi şi: Încălzirea globală: Oamenii de știință climaterici înfig țărușul în inima argumentelor scepticilor
Lucrarea intitulată “Avertismentul oamenilor de ştiinţă din întreaga lume despre stare de urgenţă climatică“, ia un ton de urgenţă, detaliind o situație îngrozitoare, ce necesită soluții extreme pentru a preveni dezastrul.
“În calitate de om de știință, simt că trebuie să vorbesc despre schimbările climatice, deoarece este o amenințare atât de serioasă pentru umanitate”, spune Bill Ripple (en), ecolog la Universitatea de Stat din Oregon şi autorul principal al noului raport.
Vedeţi şi: Cinci modalităţi cum substanţele chimice pot salva lumea de schimbările climaterice
Pe lângă avertismentul referitor la viitor, Ripple, coautorii săi şi ceilalți 11 258 de oameni ce şi-au atașat numele lor la lucrare, sugerează un set de instrumente pentru a înțelege mai bine lumea noastră în schimbare.
Lucrarea, ce a examinat datele climatice a ultimilor 40 de ani, susține că oamenii de știință, precum şi liderii mondiali, ar trebui să înceapă să evite să mai utilizeze doar o cifră pentru urmări progresul schimbărilor climatice: temperatura medie globală a suprafeței.
Când liderii lumii au semnat Acordul de la Paris în 2015, ei au utilizat anume această cifră.
Conform Acordului de la Paris, dacă temperatura medie globală a suprafeţei va trece peste 1,5 grade Celsius, vom avea de a face cu evenimente meteorologice extreme şi o creștere a nivelului mării cu aproximativ doi metri.
Dacă va creşte cu mai mult de 2 grade, vome resimți topirea considerabilă a calotelor polare, o deșertificare pe scară largă şi inundații severe de coastă.
Dacă nu vom întreprinde nimic în ceea ce privește schimbările climatice, am putea vedea o încălzire cu 4 grade sau mai mult, ceea ce ar putea declanșa aşa numitul scenariu “hothouse Earth” (Pământul seră) (en),în care efectele climatice scăpate de sub control vor trece de punctul fără întoarcere, ce va rezulta într-o lume abia locuibilă cu pierderi majore de populație pe tot globul.
Vedeţi şi: Efectul domino al evenimentelor climaterice ar putea modifica starea Pământul în una de “seră”
Dar, susţine Ripple, temperatura medie globală a suprafeței este prea simplă pentru a surprinde nuanțele schimbărilor climatice.
Ea ignoră alte informații cruciale şi nu abordează toate posibilele moduri în care se transformă planeta noastră.
“Pentru un politician sau publicul mediu, 1,5 centigrade nu sună o catastrofă,” spune el (em).
“Aceasta pare O.K., va fi ceva mai cald, nu aşa de rău”.
Dar o creștere globală medie cu doar un grad şi jumătate va avea efecte nuanțate în cascadă.
Pentru abordarea acestei variații, cercetătorii au dezvoltat o serie de măsurători diferite, aşa ca cantitatea de căldură stocată în oceane, masele calotelor de gheaţă polare, pierderile economice provocate de evenimentele meteorologice extreme şi zona de teren acoperită de incendii în Statele Unite.
“Efectele schimbărilor climatice sunt mult mai ample decât simpla temperatură a suprafeței”, spune Ripple (en).
Vedeţi şi: 10 animale adorabile pe cale de dispariţie din cauza schimbărilor climaterice
Prin incorporarea acestor măsuri suplimentare în discuție, cercetătorii speră să evidențieze o gamă largă de efecte ale schimbărilor climatice şi să le facă mai clare pentru public.
“Prin stabilirea obiectivelor doar în baza unui singur set de măsuri, noi facem problema climatică să fie mai abstractă”, spune David Victor (en), cercetător climatic la Institutul Scripps pentru Oceanografie şi profesor de relaţii internaționale la Universitatea din California, San Diego.
“A fost greu de văzut progresele înregistrate de oameni doar cu acest indicator”.
În 2015, Victor a scris o lucrare (en), argumentând că dezbaterea climatică are nevoie măsurări mai diverse.
Patru ani mai târziu, împreună cu un număr mare de cercetări suplimentare, această nouă lucrare prezintă o modalitate diferită de a privi schimbările climatice.
Temperatura de suprafață este doar un indicator din mulți, indiferent de care veți ţine cont, imaginea e din ce în ce mai sumbră.
În ultimul deceniu, de exemplu, pagubele de pe urma uraganelor, incendiilor, inundațiilor, secetelor şi altor astfel de dezastre, aproape s-au dublat.
Se estimează că, lumea va cheltui anul viitor în jur de 200 de miliarde de dolari pentru potolirea dezastrelor legate de climă.
Aceste cheltuieli doar vor creşte pe măsură ce Pământul se va încălzi.
De asemenea, echipa de cercetare a dezvoltat un al doilea set de măsurători, pentru a urmări impactul umanității asupra climatului mondial.
“Pentru a fi holistici în conversație şi pentru a lua în considerare schimbările transformaționale a societății, ar trebui să urmărim modul în care noi ne comportăm ca oameni”, spune Ripple (en).
Sunt incluse zeci de măsurători, inclusiv suprafața de defrișare, PIB-ul mondial, rata de creștere a populației şi chiar câte vaci există în întreaga lume.
Colectiv, ele prezintă o imagine, fie a unei societăți ce nu conștientizează daunele pe care le provoacă, fie a uneia ce nu dorește să se schimbe.
Totuși, informațiile vor fi utile, când oamenii de știință şi liderii politici vor căuta soluții.
“Dorim să înțelegem nu doar impactul, dar şi ce pârghii avem la dispoziție pentru a reduce impactul”, a spus Victor (en).
Cercetarea enumeră şase pași necesari pentru a evita cel mai rău scenariu a unui dezastru climatic ce urmează.
Acești şase pași se încadrează în aşa categorii largi, precum energia, poluanți de scurtă durată, conservarea naturii, alimentația, economia şi populația.
Acestea variază de la soluții cunoscute, precum încetarea treptată a utilizării combustibililor fosili şi combaterea defrișărilor, până la tactici mai incomode, aşa ca încetinirea creșterii populației şi consumul mai mic de carne.
“Noi sugerăm o schimbare transformatoare majoră a modului în care funcționează societatea ce ar promite un viitor mai prosper pentru oameni”, spune Ripple (en).
“Eu sper că vom reuși să facem ceea de ce este nevoie pentru a susține viaţa pe planeta Pământ”.
Lasă un răspuns