Aceasta ar putea ajuta la dezvoltarea medicamentului.
Oamenii de ştiinţă au dezvăluit prima reprezentare a modului în care noul coronavirus SARS-CoV-2 se leagă de celulele respiratorii umane pentru a prelua controlul asupra lor şi a produce mai mulţi viruşi.
Cercetătorii conduşi de Qiang Zhou, un membru de la Universitatea Westlake din Hangzhou, China, au dezvăluit cum noul virus se ataşează de un receptor aflat pe celulele respiratorii, numit enzima convertoare de angiotensină 2 sau pe scurt ACE2.
„Ei au imagini cu o detaliere de până la nivelul atomilor, ce interacționează la interfața de atașare”, a spus Thomas Gallagher (en), virolog de la Universitatea Loyola din Chicago, care nu a fost implicat în noua cercetare, dar studiază structura coronavirusului.
Un aşa nivel de informaţii este neobișnuit la această etapă a izbucnirii noului virus, a spus el.
„Virusul a izbucnit abia acum câteva luni, iar în cursul acestei perioade scurte autorii au oferit atâtea informaţii, pentru care în mod tradiţional ar fi fost nevoie de mult mai mult timp”, a spus Gallagher (en).
Acest lucru este important, spuse el, deoarece înţelegerea modului în care virusul intră în celule, poate contribui la dezvoltarea medicamentelor sau chiar a vaccinului împotriva lui.
Vedeţi şi: Iată de ce durează atât de mult pentru a dezvolta un vaccin pentru noul coronavirus
Pătrunderea virală
Pentru a infecta o gazdă umană, viruşii trebuie să posede posibilitatea de a pătrunde în celulele umane individuale.
Apoi, ei folosesc maşinăria acestor celule pentru a produce copiile a sine înşişi, care apoi se varsă şi se răspândesc în celulele noi.
Pe 19 februarie, în revista Science, o echipă de cercetare condusă de oamenii de ştiinţă de la Universitatea Texas din Austin, a descris cheia moleculară minusculă ce permite intrarea virusului în celulă.
Această cheie se numeşte „proteina spike” sau proteină-S.
Săptămâna trecută, Zhou şi echipa sa au descris restul puzzle-ului: structura proteinei receptor ACE2 (ce se afla pe suprafața celulelor respiratorii) şi modul în care ea interacționează cu proteina spike.
Cercetătorii şi-au publicat descoperirile în revista Science pe 4 martie.
„Dacă să ne închipuim corpul uman ca o casă, iar 2019-nCoV [un alt nume a SARS-CoV-2] ca un tâlhar, atunci ACE2 ar fi trebuit să fie clanța uşii.
Odată ce proteina-S o apucă, virusul poate intra în casă”, a declarat într-un comunicat (en) Liang Tao, cercetător la Universitatea Westlake ce nu a fost implicat în noul studiu.
Zhou şi echipa sa au folosit un instrument numit microscopie crio electron, ce folosește probe extrem de congelate şi fascicule de electroni, pentru a reflecta cele mai mici structuri ale moleculelor biologice.
Cercetătorii au descoperit că legătura moleculară dintre proteina spike SARS-CoV-2 şi ACE2, arată destul de similar cu modelul prezent la coronavirusul ce a provocat izbucnirea SARS în 2003.
Cu toate acestea, există anumite diferențe între aminoacizii precişi folosiţi pentru a conecta SARS-CoV-2 de acel receptor ACE2 şi cei ai virusului ce provoacă SARS (sindromul respirator acut sever), au spus cercetătorii.
„În timp ce unii ar putea considera diferențele neînsemnate”, spune Gallagher (en), „ele ar putea fi semnificative în ceea ce privește forţa cu care se leagă fiecare dintre aceşti viruşi”.
Această „adezivitate” ar putea avea importanţă în ceea ce priveşte uşurinţa cu care un virus se transmite de la o persoană la alta.
Dacă posibilitatea unei particule virale de a pătrunde într-o celulă este mai mare odată ce intră în corpul uman, atunci transmiterea bolii este mai probabilă.
Există şi alte coronavirusuri ce circulă în mod regulat, provocând infecţii a căilor respiratorii superioare, pe care majoritatea oamenilor le consideră ca răceală obișnuită.
Vedeţi şi: Sângele Lamei ar putea fi cheia pentru a combate toate tipurile de gripă
Aceşti coronaviruşi nu interacționează cu receptorii ACE2, a spus Gallagher (en), ci mai degrabă, ajung în organism folosind alţi receptori ai celulelor umane.
Implicaţiile structurii coronavirusului
Structura „cheii” SARS-CoV-2 şi „lacătul” corpului, ar putea oferi teoretic o ţintă pentru medicamentele antivirale ce ar opri noul coronavirus să intre în alte celule noi.
Majoritatea medicamentelor virale deja existente pe piaţă, se axează pe oprirea replicării virale în interiorul celulei, deci un medicament care vizează intrarea virală ar fi un teritoriu neexplorat, a spus Gallgher (en).
„Nu există nici un medicament clinic eficient ce ar bloca această interacţiune”, cel puţin unul care „ar fi deja în uz”, a spus el.
Proteina virală spike, de asemenea, este o ţintă promițătoare pentru vaccinuri, deoarece este partea virusului ce interacționează cu mediul său şi astfel ar putea fi uşor recunoscută de sistemul imunitar, a spus Gallagher.
Vedeţi şi: Oamenii de ştiinţă au descoperit un nou “micro-organ” în sistemul imunitar
Chiar şi aşa, dezvoltarea, fie a medicamentelor, fie a unui vaccin, va fi o sarcină dificilă.
Tratamentele şi vaccinurile nu numai că ar trebui să se dovedească a fi eficiente împotriva virusului, dar şi sigure pentru oameni, a spus Gallagher.
Oficialii de la Centrele de Prevenire şi Control a Bolilor din Statele Unite au spus că primul vaccin contra coronavirusului ar putea fi disponibil într-un an un an jumătate.
Lasă un răspuns