Nişte embrioni neobișnuiți vor fi crescuți în curând în Japonia: cei a hibrizilor om-șoarece şi om-șobolan, relatează sursele de știri.
Pe 24 iulie, un grup de cercetare din Japonia a primit aprobarea unui comitet din guvernul japonez pentru a merge mai departe cu un experiment ce presupune introducerea unui tip de celule stem umane (celule ce pot creşte aproape în orice celulă) în embrioni de animale.
Odată ajunse în embrioni, celulele umane — numite celulele stem pluripotente induse (iPS) — pot creşte în anumite organe.
Vedeţi şi: Inimă care se zbate, a fost pentru prima dată crescută în laborator folosind celule stem
Dacă totul va merge bine, cercetătorii intenționează, în cele din urmă, să crească organe umane la alte animale — cum ar fi porcii.
Vedeţi şi: Un hibrid om-porc a fost creat în laborator (2017)
Posibil că într-o zi, aceste organe vor putea fi folosite ca transplanturi de organe la oameni, au spus cercetătorii.
„Eu personal consider că, este foarte captivant faptul că guvernul japonez a aprobat acest proiect”, a declarat Ronald Parchem (en), profesor asistent de neuroştiinţă la Baylor College Medicine din Houston, ce nu a fost implicat în noile cercetări.
„Aceasta are un potențial extraordinar de a ajuta multe persoane ce suferă de o mare varietate de boli sau care au nevoie de diferite tipuri de înlocuire a țesuturilor sau organelor”.
Cu toate acestea, există întrebări științifice şi etice ce pot apărea pe măsură ce această cercetare progresează.
Cum am ajuns aici?
Japonia a făcut senzație în martie, când ţara a anulat interdicția de a creşte celule umane în embrioni de animale după a 14-ea zi a existenţei lui şi transplantarea lor în uterul unui animal surogat.
Această anulare a fost o veste bună pentru Hiromitsu Nakauchi, un biolog în domeniul celulelor stem de la Universitatea Stanford şi Universitatea din Tokyo, care mai mult de un deceniu urmărea efectuarea cercetărilor în acest domeniu, informează revista Nature.
Acum, în așteptarea aprobării oficiale luna viitoare de la Ministerul japonez al Educaţiei, Culturii, Sportului, Științei şi Tehnologiei, cercetarea lui Nakauchi ar putea fi prima aprobată în conformitate cu noile recomandări ale Japoniei, potrivit Nature.
Dacă aprobarea va fi acordată, Nakauchi a spus că intenționează să avanseze cu pași mici, mai întâi de toate va programa șoarecii şi șobolanii să nu crească pancreasul.
Apoi, Nakauchi va transfera celulele iPS umane în acești embrioni, cu speranţa ca ele vor face faţă provocării, crescând efectiv un pancreas „uman” în embrionii rozătoarelor.
Odată ce embrionii se vor dezvolta şi se vor naşte ca șobolani şi șoareci pe deplin dezvoltați, cercetătorii intenționează să petreacă până la doi ani monitorizându-i.
Aceasta este etapa esențială, deoarece guvernul a pus anumite restricții nuanțate asupra cercetării.
De exemplu, dacă oamenii de ştiinţă găsesc celule umane în mai mult de 30% din creierul rozătorului, ei trebuie să oprească experimentul.
Vedeţi şi: 62 de curiozităţi despre creier şi mituri demascate care sunt încă răspândite
Acesta este făcut pentru a ne asigura că nu va apărea un animal „umanizat”, a raportat situl de ştiri ScienceAlert.
Şoarece umanizat?
Termenul umanizat, este unul vag.
Dar, în esenţă, unii oameni de ştiinţă şi eticieni sunt îngrijorați că, dacă prea multe celule umane se vor strecura în creierul șoarecelui, atunci „acest creier de șoarece ar putea suferi o schimbare de percepție sau a abilitații mintale”, a spus Parchem pentru LiveScience.
„Noi, de fapt, nu ştim ce se va întâmpla. Pregătirea noastră sugerează că este foarte puţin probabil să obțineți şoarece cu calități umane…
Ceea ce s-ar putea descoperi este că există mai multe încrețituri în creier sau există mai mulți neurotransmițători de un anumit tip”.
Cu alte cuvinte, este puţin probabil ca şoarecele hibrid să aibă comportamente umane.
Mai degrabă, şoarecele ar putea avea anumite caracteristici moleculare ce sunt asemănătoare omului, a spus Parchem.
Dar acest scenariu este puţin probabil, a spus Nakauchi.
Într-un experiment anterior, la Universitatea Stanford, el a introdus celulele iPS umane într-un ovul de oaie fertilizat şi apoi a transportat acest embrion într-o altă oaie.
Celulele umane transplantate nu au transformat embrionul într-o creatură ciudată de oaie umană, a spus el. (Embrionul hibrid nu a fost adus până la termen, el a fost distrus după 8 de zile de dezvoltare).
„Numărul de celule umane crescute în corpul oilor [a fost] extrem de mic, cam unu la o mie sau unu la zece mii”, a declarat Nauchi pentru Asahi Shimbun, un post de știri japonez.
„La această etapă, un animal cu faţă umană nu se va naşte niciodată”.
De asemenea, echipa intenţionează să încerce experimentul cu alte organe, cum ar fi ficatele şi rinichii umani, potrivit The Asahi Shimbun.
Întrebările ştiinţifice şi etice
Metoda lui Nakauchi este una științifică, deoarece nu implică doar introducerea celulelor unei specii în embrionul unei altei specii — ceva ce nu întotdeauna funcționează.
Şi atunci când acest lucru are loc, rezultatul este cunoscut sub numele de himerism, un amestec de celule din două sau mai multe organisme.
„Ori de câte ori ei o specie şi o amesteci cu alta, specia gazdă [cea cu embrionul] se descurcă în general mai bine”, a spus Parchem (en).
„Dacă luaţi o celulă de șobolan şi o puneţi într-un blastocist de şoarece [un embrion timpuriu], celulele de şobolan sunt în dezavantaj.
De aceea, în general, himerismul este foarte scăzut”.
„Cu toate acestea, atunci când un organ întreg, cum ar fi un pancreasul, este eliminat din gazdă, celulele introduse de la celelalte specii au o şansă”.
„Ele nu trebuie să concureze pentru a genera pancreasul”, a spus Parchem (en).
„Iar apoi, aceste alte tipuri de celule pot contribui cu o proporţie mare de celule ce generează un anumit ţesut sau organ.
În sens contrar, aceasta este puţin probabil”.
Parchem a menţionat că oamenii de ştiinţă au experimentat cu himerismul la animalele non-umane — în special cu cele ce sunt strâns legate între ele, cum ar fi prepelițele şi puii — zeci de ani, deoarece această ajută cercetătorii să afle mai multe despre biologia dezvoltării.
Dar „capacitatea noastră de a crea himere este de fapt foarte rea”, a spus el (en).
„Toate dovezile ne vorbesc că celulele umane se încorporează foarte rău în alte specii pe care le-am examinat, precum porcul, șoarecele, șobolanul şi oaia”.
Experimentele cu himerele umane ar putea avea mai mult succes dacă celelalte animale sunt primate neumane, care sunt mai strâns legate de oameni decât altele folosite în laborator.
Dar Parchem a spus că nu a auzit niciodată despre un astfel de experiment, ce „este în mod evident mult mai plin de preocupări etice” decât testarea pe şoareci sau oi, a spus el.
Deocamdată, oamenii de ştiinţă vor trebui să vadă cum progresează experimentele lui Nakauchi.
După cum a spus Nakauchi pentru The Asahi Shimbun, „Noi nu ne aşteptăm să creăm organe umane imediat, dar acest lucru ne permite să avansăm cercetarea noastră bazată pe experienţa care am obţinut-o până la acest moment”.
În Statele Unite, au fost făcuţi hibrizi umani-animale, dar niciodată nu au fost duşi la termen, a raportat Nature.
Mai mult ca atât, o astfel de cercetare trebuie finanțată în mod privat în SUA, deoarece în 2015, Institutele Naţionale de Sănătate au pus un moratoriu la plata pentru orice astfel de cercetare.
Lasă un răspuns