Astăzi cerul nocturn e împresurat cu stele.
Dar la început, universul nu conținea de fel stele.
Acum, o echipă internaţională de oameni de știință este mai aproape ca niciodată să detecteze, să măsoare şi să studieze un semnal din această epocă, ce a călătorit prin cosmos de atunci când această perioadă fără stele lua sfârșit, acum 13 miliarde de ani.
Această echipă — condusă de cercetători de la Universitatea din Washington, Universitatea din Melbourne, Universitatea Curtin şi Brown — au anunțat anul trecut în Astrophysical Journal că au obținut o îmbunătățire de aproape 10 ori a datelor privind emisiile radio colectate de reţeaua de radiotelescoape Murchison Widefield Array (en).
Vedeţi şi: Cât de mare este universul?
Membrii echipei cercetează în prezent datele de la acest radiotelescop din Australia de Vest izolată, în căutarea semnalului indicator al acestei „ere întunecate” slab cunoscute a universului nostru.
Studierea acestei perioade ne va ajuta la soluționarea întrebărilor majore despre universul din prezent.
„Noi credem că proprietățile universului din această epocă, au avut un efect major asupra formării primelor stele şi au stat la baza formării caracteristicilor structurale ale universului actual”, a declarat Miguel Morales (en), profesor de fizică la Universitatea Washington.
Vedeţi şi: Pentru a doua oară au fost detectate semnale misterioase repetitive venite din spațiu
„Modul în care materia a fost distribuită în univers în această eră, probabil, a determinat distribuirea galaxiilor şi grupurilor galactice actuale”.
Înainte de acestă epocă întunecată, universul era fierbinte şi întunecat.
Electronii şi fotonii se prindeau regulat unul pe altul, făcând universul opac.
Dar când universul avea mai puțin de un milion de ani, interacțiunile electron-foton au devenit rare.
Universul în expansiune a devenit din ce în ce mai transparent şi întunecat, dând start acestei epoci lipsite de lumină.
Era fără stele a durat sute de milioane de ani, timp în care hidrogenul neutru — atomi de hidrogen fără sarcină totală — a dominat cosmosul.
„Desigur, pentru această epocă întunecată nu există un semnal pe bază de lumină pe care să-l putem studia şi să aflăm mai multe despre ea — aici nu a fost lumină vizibilă!” a spus Morales (en).
„Dar există un semnal specific pe care îl putem căuta.
El provine de la tot acest hidrogen neutru.
Noi niciodată nu am măsurat acest semnal, dar știm că el este acolo.
Şi el este dificil de detectat, deoarece în cei 13 miliarde de ani de la emanarea acestui semnal, universul nostru a devenit un loc foarte aglomerat, plin de activități de pe urma stelelor, galaxiilor şi chiar a tehnologiilor noastre ce îneacă semnalul de la hidrogenul neutru”.
Semnalul vechi de 13 miliarde de ani, pe care-l urmăresc Morales şi echipa sa, este o emisie electromagnetică pe care hidrogenul neutru a emanat-o la o lungime de undă de 21 centimetri.
Vedeţi şi: O nouă descoperire ar putea ajuta la dezvăluirea originii universului
Universul s-a extins de atunci, întinzând semnalul până la aproape 2 metri.
Acest semnal ar trebui să dețină informații despre epoca întunecată şi despre evenimentele care i-au pus capăt, a spus Morales.
Când universul avea doar 1 miliard de ani, atomii de hidrogen au început să se aglomereze şi să formeze primele stele, punând capăt epocii întunecate.
Lumina de la primele stele a declanșat o nouă eră — Epoca Reionizării — în care, energia de la aceste stele a transformat o mare parte din hidrogenul neutru într-o plasmă ionizată (en).
Această plasmă ionizată domină spațiul interstelar până în zilele noastre.
„Epoca Reionizării şi epoca întunecată ce a precedat-o, sunt perioade critice pentru înţelegerea caracteristicilor universului nostru, cum ar fi, de ce avem unele regiuni pline de galaxii şi altele relativ goale, distribuția materiei şi a energiei întunecate”, a spus Morales (en).
Murchison Array este instrumentul principal al echipei.
Acest radiotelescop constă din 4096 de antene, ce pot colecta semnale de frecvenţă joasă, aşa ca, semnătura hidrogenului neutru.
Dar aceste tipuri de semnale cu frecvenţă joasă sunt dificil de detectat din cauza „zgomotului” electromagnetic de la alte surse active din întreg cosmosul, aşa ca galaxiile, stelele şi activitatea umană.
Morales şi colegii săi au dezvoltat metode din ce în ce mai sofisticate pentru a filtra acest zgomot, ce îi va aduce mai aproape de acest semnal.
În anul 2019, cercetătorii au anunţat că au filtrat interferenţe electromagnetice — inclusiv emisiunile noastre proprii — din mai mult de 21 de ore ale datelor a Murchison Array.
Mergând mai departe, echipa a primit aproximativ 3000 de ore de date suplimentare privind emisiile colectate de radio telescop.
Cercetătorii încearcă să filtreze interferenţele şi să se apropie şi mai mult de acel semnal evaziv a hidrogenului neutru — şi de epoca întunecată pe care o poate ilumina.
Lasă un răspuns