ADN-ul unui om care a trăit în urmă cu 40 de mii de ani în România, arată că până la 11 procente din genomul lui a venit de la neanderthalieni.
Deoarece segmente mari de cromozomi individuali sunt de origine de la Neanderthal, reese că un Neanderthal a fost prin strămoşii omului găsit nu mai târziu de patru generaţii în urmă în arborele familiei sale, raportează un studiu publicat în ultimul număr al revistei Nature.
Constatarea arată că unii dintre primii membrii ai speciei noastre care au venit din Europa s-au încrucişat cu neanderthalienii locali.
În prezent, oamenii din patrimoniul european şi asiatic păstrează în genomul lor ADN-ul neanderthal, oricum, fie că neanderthalienii au dispărut sau pur şi simplu au fost absorbiţi de populaţia umană modernă rămâne o chestiune de definiţie, a declarat autorul principal Svante Pääbo pentru Discovery News.
“E clar că unii neanderthalieni au fost încorporaţi în societăţile omeneşti moderne”, a declarat Pääbo, directorul Departamentului Geneticii Evoluţionare la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluţionară.
“Este încă neclar exact cât de mult din genomul complect al neanderthalienilor există astăzi în oameni, dar se pare că se apropie de 40 la sută”.
“Dar desigur, neanderthalienii în mod clar au dispărut în sensul că ei nu există ca un grup independent separat deja aproximativ de 30 000 sau 40 000 de ani.”
David Reich de la Şcoala Medicală din Harvard a coordonat analiza genetică a populaţiei de studiu, care a fost un efort internaţional. În centrul cercetării au fost rămăşiţele omului, numite “Oase 1”, descoperite într-un sistem de peşteri numit, Peştera cu Oase, din România.
Cercetătorii cred că omul provine din aceeaşi expansiune venită din Africa, ca şi a alţi oameni moderni, dar cel mai probabil a fost parte al timpuriei “incursiuni a pionerilor în Europa”, înaintea altor migraţii care au venit mai târziu.
În ce condiţii rudele lui şi cele ale hibrizilor oameni-Neanderthali sau încrucişat este o mare întrebare.
Chris Stringer, un expert pe oamenii timpurii la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, a pus câteva întrebări interesante despre împerecheri.
“Au fost oare acestea, schimburi paşnice de parteneri, raiduri în care s-au furat femei sau fete, sau chiar adoptare de copii orfani?” întreabă el, adăugând că răspunsul rămâne un mister.
Vedeţi şi: Top 10 mistere despre evolutia omului
Ceea ce este clar este faptul că încrucişarea a avut loc în perioade şi locaţii diferite. Cu toate acestea, individul Oase 1, în particular nu a contribuit prea mult sau chiar deloc la populaţiile umane moderne mai târzii.
Pääbo a explicat că indiferent de de populaţia a cărui reprezentat a fost, el pare să fi “dispărut”, nelăsând în urmă nici un fel de scule sau artefacte.
Sursă: Discovery
Lasă un răspuns