Primul semn că apele subterane au fost locuite
Roverul Curiosity a găsit elementul chimic bor (B) pe suprafața planetei Marte, care indică asupra faptului că, la un moment dat, pe o perioadă de lungă durată, Planeta Roșie a avut ape subterane locuibile.
Borul este o semnătură chimică de apă evaporată şi în timp ce noi încă nu ştim dacă Marte a găzduit vreodată viaţă, descoperirea este o dovadă în plus că planeta a avut odată apă din belșug şi, prin urmare, cu condiţii favorabile pentru viaţă.
Vedeţi şi: Ce ar putea însemna descoperirea de apă sărată pe Marte pentru căutarea vieţei?
„Nici una din misiunile anterioare pe Marte nu a găsit bor”, a declarat Patrick Gasda (en), unul din cercetătorii de la Laboratorul Naţional din New Mexico.
Locația descoperirii indică faptul că apele subterane în care a fost dizolvat borul, ar fi fost calde şi potrivite pentru o viaţă microbiană prosperă.
„În cazul în care borul, pe care noi l-am găsit în venele minerale cu sulfat de calciu de pe Marte, este similar cu ceea ce avem pe Pământ, acesta ar putea însemna că apele subterane vechi de pe Marte, care au format aceste vene, aveau o temperatură de 0-60 de grade Celsius şi un Ph de la neutru la alcalin”, a spus Gasda (en).
Curiosity a găsit borul în timpul ascensiunii sale pe pantele Muntelui Sharp, din interiorul craterului Gale Crater.
Vedeţi şi: Robotul Curiosity a descoperit apă în stare lichidă pe Marte
Acesta a identificat mineralul folosind instrumentul laser de la bord, numit ChemCam.
Aici pe Pământ, Borul este asociat cu locurile unde cândva a existat multă apă care pe parcurs s-a evaporat – similar cu Valea Morţii din California, SUA.
Aceasta nu este neapărat şi cazul planetei Marte, dar echipa crede că borul la un moment dat s-a dizolvat în apele marelui lac, care umplea craterul Gale.
Şi în timp ce lacul a secat, borul s-a infiltrat în jos în apele subterane.
Sunt nevoie de teste suplimentare pentru a identifica exact modul în care borul a ajuns în acest loc specific şi în altele încă nestudiate, dar echipa are două ipoteze.
Fie uscarea lacului Gale a rezultat într-un vast depozit cu conţinut de bor dintr-un strat suprapus, la care Curiosity încă nu a ajuns, sau poate modificările din chimia depozitelor cu argilă şi a apelor subterane au schimbat modul în care borul a fost transportat în preajma sedimentelor locale, de aceea, el nu este găsit peste tot unde a fost odată apă.
Rezultatele au fost prezentate săptămâna trecută la o reuniune a American Geophysical Union din San Francisco. Ele încă nu au fost publicare în jurnalul pentru revizuire şi echipa mai are mult de lucru înainte ca acest lucru să se întâmple.
Dar, descoperirea oricum este interesantă. În timp ce Curiosity şi-a făcut drum în sus spre muntele Sharp, forând fiecare 25 de metri, el a văzut dovezi a schimbării compoziției rocii, care indică asupra mutațiilor din mediile vechi a lacurilor şi a apelor subterane din trecutul planetei Marte.
„Există aşa mari variabilități în compoziţie la înălţimi diferite, încât noi am câștigat jackpot-ul”, a spus membrul echipei de la Caltech, John Grotzinger .
„Un bazin sedimentar ca acesta, este un reactor chimic. Elementele s-au rearanjat. Se formează noi elemente, iar cele vechi se dizolvă. Electronii se redistribuie. Pe Pământ aceste reacții susțin viaţa”.
„Noi vedem o complexitate chimică care indică o lungă istorie interactivă cu apa. Cu cât mai complexă este chimia, cu atât mai bună ea este pentru apariția vieţii.
Borul şi argila accentuează mobilitatea elementelor şi a electronilor, un lucru bun pentru viaţă”.
De fapt, fără careva dovezi clare a existenţei microbilor antici, noi nu putem afirma cu siguranță dacă a găzduit sau nu Marte viaţă în trecut.
Dar, cu fiecare descoperire nouă, probabilitatea că viaţa cel puţin a fost posibilă creşte.
Şi dacă vom putea afla de ce viaţa s-a format sau nu pe planeta roşie, noi am putea obţine o careva înţelegere a unuia din misterule fundamentale a omului: de ce noi suntem atât de singuri în Univers.
Noi nu putem aştepta atât de mult.
Lasă un răspuns