Sculpturile antice de piatră confirmă că, o cometă a lovit Pământul în jurul anului 11 000 î.Hr., care a distrus mamuţii lânoşi şi a dat un imbold creşterii civilizaţiilor.
Experţii de la Universitatea Edinburg au analizat misterioasele simboluri de pe stâlpii de piatră de la Gobekli Tepe din sudul Turciei, pentru a afla dacă acestea ar putea avea vreo legătură cu constelaţiile.
Vedeţi şi: Cele mai mari mistere ale lumii, care ştiinţa încă nu le-a rezolvat
Marcajele sugerează că, un roi de fragmente de cometă au lovit Pământul exact în acelaş timp când a izbucnit o mică-eră glaciară, ce a schimbat întregul curs al istoriei umane.
Zeci de ani oamenii de ştiinţă au speculat că, în spatele căderii bruşte a temperaturii în perioada cunscută sub numele de Dryasul timpuriu ar putea sta o cometă.
Dar, recent teoria părea să fi fost demitizată (en) de o nouă datare a craterelor de meteoriţi din America de Nord, unde se crede că ar fi lovit cometa.
Cu toate acestea, atunci când inginerii au studiat gravurile animale făcute pe un stâlp – cunoscut ca piatra vulturului – de la Gobekli Tepe, ei au descoperit că creaturile de fapt erau simboluri astronomice, care reprezentau constelaţiile şi cometa.
Pentru prima dată ideia a fost prezentată de autorul Graham Hancock, în cartea sa „Magicienii zeilor” (en).
Folosind un program de calculator pentru a arăta unde ar putea fi apărut constelaţiile deasupra Turciei mii de ani în urmă, ei au putut stabili că, 10 956 î.Hr. este anul precis al loviturii cometei , vremea exactă în care începe Dryasul timpuriu, potrivit datelor culese din gheaţa din adâncurile Groenlandei.
Dryasul timpuriu este privit ca o perioadă crucială pentru omenire, deoarece, ea aproximativ coincide cu apariţia agriculturii şi primelor civilizaţii.
Vedeţi şi: Legătura între agricultură şi schimbările ADN-ului primilor europeni
Înainte de lovitură, zonele vaste de grâu şi orz sălbatic au permis vânătorilor nomazi din Orientul Mijlociu să stabilească tabere permanente.
Dar, condiţiile climaterice dificile ca urmare a impactului, a forţat comunităţile să se adune şi să elaboreze noi modalităţi de menţinere a culturilor, prin irigare şi selecţie.
Astfel, agricultura a dat startul creşterii primelor oraşe.
Vedeţi şi: 30 cele mai vechi oraşe din lume, care există şi acum
Cercetătorii din Edinburg au spus că gravurile par să-şi fi păstrat importanţa pentru oamenii din Gobekli Tepe timp de milenii, sugerând că evenimentul şi clima rece care a urmat, probabil a avut un impact foarte imens.
Dr. Martin Sweatman, de la Şcoala de Inginerie a Universităţii Edinburg, care a condus cercetarea, a declarat: „Cred că această cercetare, împreună cu recenta descoperire a unei anomalii de răspândire largă a platinei pe întegul continent nord-american, virtual rezolvă cazul în favoarea (impactului cometei din Dryasul timpuriu)”.
„Cercetarea noastră serveşte pentru consolidarea acestor dovezi fizice. Ceea ce se întâmplă în acest caz, este procesul de schimbare a paradigmei.”
„Se pare că, Gobekli Tepe a fost, printre altele, un observator pentru monitorizarea cerului nocturn.”
„Unul dintre piloni se pare că, a servit ca un memorial pentru acest eveniment devastator – probabil cea mai proastă zi din istoria sfârşitului erei glaciare”.
Gobekli Tepe, este considerat cel mai vechi templu sit arheologic, care datează din jurul anului 9000 î.Hr., precedând Stonehenge-ul cu aproximativ 6000 de ani.
Cercetătorii cred că imaginile au fost concepute ca o înregistrare a evenimentului cataclismic, cu atât mai mult că, o gravură ce reprezintă un om fără cap ar putea indica asupra catastrofei umane şi a pierderilor mari de vieţi.
De asemenea, simbolismul de pe piloni indică că schimbările pe termen lung ce ce priveşte axa de rotaţie a Pământului, au fost la acel moment înregistrate cu o formă timpurie de scriere şi că Gobekli Tepe a fost un observator a meteoriţilor şi cometelor.
Vedeţi şi: Unde a apărut primul alfabet ?
De asemenea, constatarea sprijină teoria conform căreia Pământul trece prin perioade când loviturile de cometă sunt mult mai probabile, datorită intersectării orbitei Pământului cu fragmentele ce se învârtesc în jurul cometei în spaţiu.
Dar, în ciuda vechimii mari a pilonilor, Dr. Sweatman nu crede că acesta este cel mai vechi exemplu de astronomie din istoria arheologică.
„Multe picturi rupestre paleolitice şi artefacte cu simboluri similare de animale şi alte simboluri repetate, sugerează că astronomia ar putea fi într-adevăr mult mai veche”, a spus ea.
„Dacă să luăm în calcul acest lucru, potrivit astronomilor, acestă cometă gigantică probabil a intrat în sistemul nostru solar cu aproximativ 20-30 de mii de ani în urmă şi a fost o caracterisitică foarte vizibilă şi dominantă a cerului nocturn, este greu de înţeles cum oamenii antici puteau ignora acest lucru, luând în calcul consecinţele probabile”.
Cercetarea a fost publicată în Mediterranean Archaeology and Archaeometry.
Lasă un răspuns