Ploaia de stele Eta Aquarids se petrece în fiecare an începând cu 19 aprilie până pe 28 mai. Apogeul ploii de meteoriţi în anul acesta se aşteaptă pe 6 mai.
Meteorii se vor observa în răstimpul când Pământul va trece prin orbita cometei Halley, cea ce însemnă că aceasta are o strănsă legătură cu ploia de stele din Octombire, supranumită Orionids. în ambele cazuri meteorii constitue rămăşiţele Cometei Halley, care s-au desprins acum o sută de ani. Deşi orbita actuală a Cometei Halley, în zilele de azi nu este întratât de aproape pentru a fi o sursă de meteoriţi.
În acest an ploaia de stele se aşteaptă să producă în medie 45 de meteoriţi pe oră care se vor deplasa cu o viteză de aproximativ 70 km pe oră. Datorită deplasării lor rapide, unii din ei vor lăsa fâşii sclipitoare în urma sa, rămăşiţe, care pot rămânea vizibile timp de câteva secunde iar în unele cazuri până la un minut.
În momentul apogeului ploia de meteoriţi poate atinge o rată de aproximativ 1 meteor pe minută. Însă de aşa o rată şi o vizibilitate mai bună se vor bucura observatorii din emisfera de Sud şi mai puţin cei din emisfera de Nord, pe motivul altitudinii scăzute a radiantului. Locul ideal de a urmări fenomenul este la 30 grade latitudine de ecuator în regiunea tropicilor.
Posibil poate părea straniu de ce ploia va fi mai bună într-o parte a globului decât în alta, dar motivul este uşor de înţeles şi este legată de poziţia radiantului la momentul răsăritului soarelui.
Radiantul constitue punctul de pe cer de unde toţi meteorii par să apară, şi în dependenţă de constelaţia în care acest punct este centrat ploaia îşi primeşte numele. În cazul ploii de stele Eta Aquarids, radiantul este situat foarte aproape de steaua Eta Aquarii în Constelaţia Aquarius (Vărsătorului).
La un moment dat, radiantul pentru Eta Aquarids (sau oicare alt punct de pe cer) se ridică în acelaş timp indiferent de locaţie. Însă răsăritul soarelui, în luna mai, se începe un pic mai târziu în emisfera sudică decât în emisfera nordică. Cea ce înseamnă că Aquarius se situează mai sus pe cerul de până la răsăritul soarelui cea ce oferă o şansa mai bună pentru observatorii din Emisfera de Sud de a vedea meteoriţii acestei ploii.
Sfaturi pentru observare:
Cel mai bine de a mişca privirea în jur, dar focusată la un punct aproximativ de 40 de grade depărtare de radiantă.
O metodă foarte simplă de a măsura 40 de grade, este de a întinde braţul, în aceslaş timp fixând palma mâinii în faţă voastră, cu deştele întinse. Distanţa de la degetul mic la cel mare vor constitui aproximativ 25 de grade, astfel veţi putea putea calcula aproximativ 40 de grade.
Privind direct spre radiantă înseamnă că oricare meteor care va apărea în acest punct pe cer se va îndrepta direct spre tine şi va arde la înălţime mare în atmosferă. Astfel dacă se vor îndrepta direct spre voi. orce urmă lăsată de ei va fi foarte scurtă şi greu de observat.
Fără îndoială, însă, cel mai bun mod de a urmări ploaia de stele, este somnul cu câteva ore înainte de miezul nopţii, apoi vă treziţi vă înfăşuraţi în ceva călduros şi vă faci confortabil într-un şezlong sau pe un scaun comfortabil, staţi pe spate şi urmăriţi.
Date interesante despre Cometa Halley
- Cometa Halley este oficil denumită 1P/Halley, cunoscută ca cometă de perioadă scurtă care poate di văzută cu ochiul liber de pe Pământ şi unica cometă care poate doar de două ori în răstimpul vieţii unui om.
- Cometa apare şi poate fi vizualizată la fiecare 75 – 76 ani. Sunt desigur alte comete mai luminoase şi mai spectaculoase dar ele apar doar odată la o mie de ani.
- Cometa Halley ultima dată a apărut în sistemul nostru solar în anul 1986 şi va reapărea la mijocul anului 2061.
- Primele observaţii a cometei au fost înegistrate de astronomi începând cel puţin din anul 240 î.Hr. Evidenţe clare a acestei comete au fost făcute de Chinezi, Babilonieni şi cronicari medievali Europeni, însă fără a se observa peridiocitatea ei.
- Periodicitatea planetei a fost observată pentru prima dată de astronomul englez Edmond Halley, după numele căruia şi şi-a primit denumirea cometa. Pentru a calcula peridiocitatea cometei, Halley a aplicat teoria gravitaţională a lui Newton luând în calcul efectele gravitaţionale a lui Jupiter şi Saturn, reuşind astfel să stabilească cu succes data aproximativă a următoarei reântoarceri a cometei.
Surse: Discovery: News; International Business Times; Wikipedia: Radiant; Wikipedia: Cometa Halley
Lasă un răspuns