Nu aţi fost un fanat al ştiinţei la şcoală? Vă părea plictisitor? Au fost acele molecule sau atomi greu de conceptualizat? Nu aveţi frică. Dragostea de ştiinţă va fi în curând restabiltă cu reacţiile chimice de mai jos. Sunt toate reale şi distreză oamenii de mult timp.
Verificaţi-le… dar e mai bine să nu le încercaţi acasă.
Aşa dar mai jos o serie de reacţii chimice spectaculoase:
Galiul se topeşte la temperatura de cameră
Acest metal argintiu se topeşte la 29.76 °C. Este utilizat pentru a face aliaje dintre metale cu puncte de topire foarte scăzute. De asemeni galiul se utilizează în electronică. Termometrele de galiu sunt fabricate ca o alternativă eco-friendly pentru cele de mercur.
În 1871, existenţa galiului a fost prezisă de către chimistul rus Dmitrii Mendeleev, care la numit „eka-aluminium”, reeşind din poziţia sa în tabelul periodic al său. El a prezis mai multe proprietăţi ale elmentului, care corespund îndeaproape cu cele reale ale Galilui aşa precum, densitatea şi punctul de topire.
Hexafluorura de sulf este un gaz atât de dens că poate face obiectele solide să plutească
Datorită densităţii sale, este deseori folist pentru izolare electrică.
Dacă îl inhalaţi, va face ca corzile vocale să vibreze mai lent şi astfel vocea voastră va suna mai jos. Aceasta este o reacţie opusă cu cea după inhalarea de heliu.
Gheaţa carbonică şi apa fac un balon gigant
Aici gheaţa uscată sublimează, altefel spus trece direct din starea solidă în cea gazoasă. Acest lucru duce la formarea vaporilor care se văd aici. Se creează de asemenea o mulţime de ceaţă rece, tulbure, care este uneori folosită la crearea de efecte speciale.
Arderea bicromatului de amoniu îl cheamă pe Kraken
Bine, probabil nu e literal spus, dar aceste tentacule ciudate într-adevăr sunt create de această reacţie declanşată termic.
Amoniul bicromat este uneori cunoscut ca „Focul Vezuvian”, datorită folosirii lui la demonstrarea de „vulcani de masă”. Însă, aceste demonstraţii au devenit nepopulare în şcoli din cauza naturii cancerogene a compusului său.
Apa formează un pod
Prin introducerea unui curent electric moleculele de apă devin mai puternic legate, astfel formând un „pod” între cele două recipiente.
Staniu alb se transformă în staniu gri
Când tempertura scade sub 13 grade Celsius, staniu alb (cunoscut sub denumirea de beta staniu), devine o versiune gri mai fragilă de a sa (numit staniu gri sau alfa).
Staniu se descompune la temperaturi reci în rezultatul unei reacţii cunoscute ca „staniu parazit” sau „staniu lepros” (Lèpre d’étain).
Acidul sulfuric transformă zahărul în asta
Aici e arătat procesul reacţiei într-o formă acclerată unde acidul sulfuric deshidratează zahărul, lăsând în urmă doar apă şi carbon.
Acesta este motivul de ce veninul de şarpe ucide
Când veninul de şarpe se amestecă cu sângele el se coagulează.
Desigur că sunt diferite tipuri de venin care acţionează diferit asupra jertfei, acest tip de venin este numit hemotoxic.
Triiodura de azot explodează la o simplă atingere cu pana
Aţi văzut probabil acest lucru în serilaul Breaking Bad , şi chestia aceasta e întradevăr reală. Substanţa este atât de sensibilă, că chiar dacă a fost lovită cu particule alfa (care sunt foarte, foarte mici), ea va exploda.
Aici se vede substanţa în acţiune, doar o simplă atingere cu pana provoacă explozia.
Fumul violet din urma exploziei sunt vaporii de iod, care sunt un puternic iritant pentru membrana mucoasei.
Acest lucru se întâmplă când mercurul şi aluminiul intră în conctact
Se întâmplă atunci când mercurul este capabil să penetreze stratul de oxid de aluminiu.
Tiocianatul de mercur de asemeni cheamă demonii
Reacţie se cheamă „Şerpii Faraonului”, acest şarpe solid se vindea cândva ca jucărie. Din păcate sa dovedit a fi deosebit de toxic şi a adus la moartea a mai multor copii.
Iată ce se întâmplă când se amestecă peroxidul de hidrogen cu iodura de potasiu
Acest experiment arată descompunerea catalitică a apei oxigenate de iodura de potasiu.
Două soluţii sunt amestecate şi ca rezultat se petrece o erupţie de spumă, care seamănă cu un flux mare de pastă de dinţi.
Aceasta este o reacţie clasică numită în sursele engleze „Pastă de Dinţi Elefant” (Elephant Toothpaste).
Litiu seamănă cu un coral când arde
În condiţii standart, Litiu este cel mai uşor şi cel mai puţin dens element solid. Ca toate metalele alcaline, litiu este foarte reactiv şi inflamabil. Datorită reactivităţii sale litiu nu se găseşte liber în natură, apare doar în compuşi care sunt de obicei ionici.
Arborescenţă electrică
Acest lucru se întâmplă când un val de energie electrică trece printr-un material de izolare solid.
Această reacţie are loc când se amestecă aluminiu şi iodul
Acesta este un proces frumos, dar iritant, iritaţia este cauzată de norii de vapori violeţi de iod. Reacţia între aluminiu şi iod este catalizată de apă.
Spumă de sânge, când sângele vine în contact cu apa oxigenată (peroxid de hidrogen)
Contactul peroxidului de carbon cu materialele organice duce la formarea de bule de gaz şi distrugerea ţesuturilor. Contrar convingerii populare, a pune acest lucru pe o rană nu este cea mai bună idee.
Reacţia Belousov-Zhabotinsky
Aceastea sunt o clasă de reacţii care au un caracter oscilant, în care parametrii de reacţie: culoarea soluţiei, concentraţia componentelor, temperatura, precum şi alţi parametri, se schimbă periodic fără a atinge echilibrul. Formând o structură spaţială şi temporară complexă a mediului de reacţie.
Este o reacţie atât de ciudată încât lucrarea chimistului care a descoperit-o a fost respinsă pentru că nu a putut explica ce se întâmplă.
Nitinolul ţine minte
Nitinolul este un aliaj de titan şi nichel şi este de 30 de ori mai elastic decât alte metale. Acest aliaj este capabil de aşi restabili forma precedentă doar la o minoră schimbare a temperaturii.
Acetatul de sodiu se solidifică cât ai clipi din ochi
Acest lichid se transformă în „gheaţă fierbinte” sau cristale de sare, ca reacţie la aproape orice. Acest lucru îi dă aspectul de apă congleată rapid.
Cristalizarea produce căldură, cea ce-l face un ingredient activ folosit la paduri de încălzire. El de asemenea este comestibil şi des folosit ca aromatizator pentru chipsuri de cartofi.
Substanţele hidrofobe resping apa la extrem
Mărgelele de apă pe o suprafaţă este un exemplu de hidrofobie, dar unele substanţe sunt atât de hidrofobe încât creează sfere perfecte.
Acesta este un nisip hidrofobic, care revine la forma sa uscată când este scos din apă.
Vedeţi şi: NeverWet: a eşit în vanzare spray-ul care respinge orce lichid sau murdărie
Treziţi-vă mâncarea
Clorura de sodiu (sarea) din sosul de soia declanşează spasme musculare la sepie. Deşi e deja moartă, sepia poate reacţiona în continuare la stimulare, prin urmare se primeşte dansul de mai sus.
Lasă un răspuns