Recent astronomii au descoperit 300 000 de galaxii noi doar pe o porțiune mică pe cer

Universul tocmai a devenit mai aglomerat, odată cu descoperirea a peste 300 000 de galaxii potențiale într-un mic colţ al cerului nordic.

Lansarea a datelor colectate de rețeaua de telescoape Low Frequency Array (LOFAR) din Europa, a adăugat noi nivele extraordinare de detaliere la harta undelor radio din întreg cosmosul, inspirând zeci de studii diverse, de la câmpurile magnetice la găurile negre.

Vedeţi şi: Astronomii au identificat unele dintre cele mai vechi galaxii din univers

În astfel de momente, am trebui să fim oarecum recunoscători că noi suntem relativ orbi în ceea ce privește strălucirea cerului nocturn — cel puţin pentru faptul dacă vrem să dormim noaptea.

Invizibil pentru ochiul uman, Universul, de fapt, este aprins de undele de frecvenţă joasă produse prin accelerarea particulelor şi a câmpurilor electromagnetice.

Măsurarea acestui zgomot radio necesită echipamente destul de sensibile.

Reţeaua de telescoape LOFAR, de 20 000 de antene împrăștiate pe 48 de staţiuni în Olanda şi în afara ei, este ca şi cum ai avea un ochi uriaș pe suprafaţa planetei noastre.

Printre numeroasele sarcini, rețeaua mai este şi un cercetător intensiv al cerului de noapte la frecvențe radio de aproximativ 120-168 megahertzi, fapt ce presupune furnizarea de informații despre o varietate de fenomene astronomice strălucitoare.

Până în prezent, doar 20% din studiu a fost finalizat, iar oamenii de știință de pe tot globul pot accesa doar aproximativ 10% din datele disponibile.

Aceasta ar putea părea nu atât de mult, dar ei în mod clar vor avea de profitat de la aceasta.

Revista Astronomy and Astrophysics tocmai a publicat 26 de studii bazate pe această lansare de date, ce cuprinde quasari, blazari, găuri negre şi câmpuri electromagnetice intergalactice.

Una dintre marele revelații în mozaicul surselor sunt 325 694 de puncte, unde strălucirea undelor radio este de cel puțin cinci ori mai mare decât zgomotul de fond.

Aproximativ 70% din acestea pot fi legate de un semnal optic, deci noi cu destulă de siguranţă putem afirma că aceste pete luminoase reprezintă galaxii pe care noi le putem adăuga pe harta noastră cosmică.

Vedeţi şi: NASA dezvaluie construcţia timpurie a unei Galaxii imense

Nu este un secret faptul că galaxiile de dimensiuni suficiente adesea găzduiesc găuri negre gigantice care înghit totul ce stă la îndemâna lor cu o aşa o lăcomie, încât vomită jeturi de materie ce strălucesc în unde radio.

Ceea ce a rămas neclar, este faptul cât de strictă este această regulă şi dacă aceste găuri negre reușesc vreodată să-şi golească farfuria.

Date respective noi măresc convingerea oamenilor de ştiinţă (en) că acești monştri au o poftă de nepotolit.

„LOFAR are o sensibilitate remarcabilă şi ne permite să vedem că aceste jeturi sunt prezente în toate cele mai masive galaxii, ceea ce înseamnă că găurile lor negre niciodată nu încetează să mănânce”, spune astrofizicianul Philip Best (en) de la Universitatea din Edinburgh.

Identificarea locaţiilor noilor galaxii nu ne ajută doar la înţelegerea structurii lor interioare, dar ne oferă şi un instrument valoros pentru înţelegerea întinderilor masive a spațiului gol dintre ele.

De obicei, undele radio sunt produse de turbulenţa agitată în timpul ciocnirii galaxiilor.

„Ceea ce începem să vedem cu LOFAR este că, în unele cazuri, grupurile de galaxii care nu fuzionează (en) pot, de asemenea, arăta această emisie, deşi la un nivel foarte jos, care a fost anterior nedetectabil”, spune astrofizicianul Annalisa Bonafede (en) de la Universitatea din Bologna.

Vedeţi şi: Aceasta mega-fuziune a 14 galaxii ar putea deveni cea mai masivă structură în Univers

„Această descoperire ne spune că, pe lângă evenimentele de fuziune există şi alte fenomene ce pot declanșa accelerația particulelor la scară largă”.

Sensibilitatea ochiului LOFAR ațintit spre cer, de asemenea, a ajutat cercetătorii să descopere câmpurile magnetice slabe (en), ce s-au prezis că există în spațiul intergalactic, dar până acum erau greu de detectat.

„Câmpurile magnetice pătrund în cosmos şi noi vrem să înţelegem cum are loc acest lucru”, spune astronomul de la Universitatea din Hamburg, Shane O’Sullivan (en).

Mai aproape de casă, claritatea datelor brute imense colectate prin aşa cercetări ca aceasta, necesită noi metode de procesare a informațiilor care nu sunt doar eficiente în timp, dar și nu consumă prea multă energie.

SURF, o colaborare pentru gestionarea datelor, stochează în prezent mai mult de 20 de petabaiţi din informațiile LOFAR, ce este încă doar puțin mai mult decât jumătate din total.

„Noi am lucrat împreună cu SURF din Olanda pentru a transforma eficient cantitățile masive de date în imagini de înaltă calitate”, a spus cosmologul Timothy Shimwell (en) de la Institutul de Radio Astronomie şi Universitatea Leiden.

Tehnologiile şi procesele de la SURF fac relativ un lucru mic de transformare a numerelor în ceva ce ar putea fi folosit de diverse echipe de cercetări.

Mai mult ca atât, totul funcționează pe energie regenerabilă.

Aceasta este doar începutul.

Există mult mai multe de descoperit pe cer, care în cele din urmă vor putea dezvălui aproximativ 15 milioane de surse noi de emisii de unde radio, multe din care se trag de la zorii Universului.

Cercetarea a fost publicată în revista Astronomy and Astrophysics.