Din când în când, rotația Pământului încetinește cu câteva milisecunde pe zi.
Acest lucru e neînsemnat pentru majoritatea oamenilor şi nu provoacă decât un uşor deranj pentru cei a cărui muncă constă în măsurarea vitezei rotației Pământului cu mare precizie.
Acest lucru s-ar putea schimba, dacă ipoteza expusă de doi geologi se va dovedi a fi adevărată.
Într-un studiu publicat la începutul acestui an în Geophysical Research Letters, Roger Bilham de la Universitatea din Colorado şi Rebecca Bendick de la Universitatea din Montana prezic că, datorită rotației mai lente a Pământului, lumea va resimți o creştere semnificativă a cutremurelor mari în anul 2018.
Pentru a face această predicție, Bilham şi Bendick au studiat fiecare cutremur din 1900, care a înregistrat o magnitudine mai mare de 7,0 pe scara Richter.
Ei au descoperit că, la fiecare 32 de ani, există o creştere a cutremurelor mari.
Singurul factor care corelează cu aceasta, este uşoara încetinire a rotaţiei Pământului pe o perioadă de cinci ani înainte de creșterea numărului cutremurelor.
“Bineînțeles asta pare cam nebun” a spus Bendick pentru Science. Dar, e suficient să cugetăm un pic şi aceasta s-ar putea să nu pară atât de neobișnuit.
Se cunoaşte că rotaţia Pământului trece prin perioade regulate de decenii în care ea se încetinește şi se accelerează.
Chiar şi schimbările sezoniere, precum puternicul El Niño, poate afecta rotaţia planetei.
Vedeţi şi: Creşterea „Porţii Iadului” din Siberia oferă indicii privind schimbarea climaterică
Dar, pentru a identifica un efect ce ar putea produce cutremure mai severe, trebui să ne adâncim un pic.
Începând de la centrul său, planeta noastră este compusă dintr-un “nucleu intern” de fier şi nichel solid , urmat de “nucleul extern” din din fier şi nichel lichid, după care stratul lichid de mantauă gros şi în cele din urmă o crustă subțire solidă.
Cutremurele apar pe crustă, dar crusta plutește pe mantă.
Deși Bilham şi Bendick nu o știu cu siguranță, ei cred că, din când în când mantaua s-ar putea lipi un pic mai tare de crustă.
Ce ar putea schimba modul în care curge lichidul de la centru exterior.
Vedeţi şi: Au fost descoperiți aproape 100 de vulcani necunoscuți sub Antarctica
Şi din cauza că aici este tot metalul, schimbarea fluxului ar putea afecta câmpul magnetic al planetei, care într-un fel sau altul va afecta ușor rotaţia Pământului şi, astfel, va schimba lungimea zilei cu câteva milisecunde.
Rotaţia Pământului s-a încetinit în ultimii patru ani.
“Inferența este clară”, a declarat Bilham pentru The Guardian.
“Anul viitor ar trebui să avem o creştere semnificativă a numărului de cutremure mari”.
În loc de o medie de aproximativ 15-20 de cutremure mari, am putea vedea 25 sau 30 în 2018.
Bilham nu poate spune cu certitudine unde ar putea aceasta ar putea avea loc.
Multe cutremure apar în locuri unde ele nu afectează viaţa umană, dar în unele regiuni nepotrivite ele pot provoca haos.
După cum raporta Quartz anterior:
Într-o ţară prost pregătită, aşa ca Haiti, un cutremur cu magnitudinea 7,0 în 2010 a ucis peste 100 000 de persoane.
În Japonia, cu clădiri mult mai bune, un cutremur cu magnitudinea de 9,0 (care eliberează aproximativ de 1000 de ori mai multă energie decât cel de 7,0) în 2011 a ucis aproximativ 18 000 de persoane.
Aşa dar, putem noi prezice cutremurele? Aceasta este o întrebare ce irită seismologii, nu de aceea că ea este una nerezonabilă, ci pentru că oamenii de ştiinţă au încercat de mai multe ori şi de fiecare dată au suferit eșec.
Chiar şi după multe progrese făcute în seismologie, potrivit lui Richard Luckett de la British Geological Survey, “când are loc un cutremur acesta în esenţă este un eveniment întâmplător”.
Chiar şi în această ordine de idei, oamenii nu au încetat să încerce.
Lasă un răspuns