Oamenii de ştiinţă au crescut mieii prematuri în utere artificiale – o realizare tehnologică care în trei ani ar putea duce la salvarea vieţilor copiilor prematuri.
Mai pe scurt, tehnologia arată ca ceva dintr-un film science-fiction. Mielul este sigilat într-o pungă sterilă de plastic transparent, la care este ataşat un număr de tuburi.
De fapt, instalaţia este un uter artificial – unul care protejează şi hrăneşte mieii în perioada de gestaţie târzie.
„Ceea ce am încercat să facem, este un sistem care imită cât se poate de aproape mediul din uter”, a explicat cercetătorul principal al studiului şi chirurgul fetal de la Spitalul de Copii din Philadelphia Alan Flake.
„Acesta practic este un uter artificial”.
El a mai adăugat: „Întreaga idee este de a sprijini dezvoltarea normală; pentru a recrea tot ceea ce face mama la orice etapă a sarcinii, în scop de a sprijini dezvoltarea şi maturarea normală”.
Echipa de cercetare a colectat opt mei în faza de gestaţie cuprinsă între 105 şi 120 de zile (care la om este echivalentă cu perioada între 23 şi 24 săptămâni în uter), închişi fiecare într-un uter artificial.
Vedeţi şi: În SUA tocmai a fost aprobat primul „pancreas artificial”
Fiecare pântec artificial conţine o soluţie electrolit care emită mediul amniotic plin cu lichid a uterului.
Pompat de propria sa inimă, sângele mielului este transportat prin cordonul său ombilical şi dispozitivele oxigenator situate în afara sacului.
Vedeţi şi: Inimă care se zbate, a fost pentru prima dată crescută în laborator folosind celule stem
Activaţi prin această pompare a sângelui, oxigenatorii acţionează apoi ca o placentă, alimentând mielul cu oxigen şi un asortiment de substanţe vitale pentru supraveţuire.
Mai pe scurt, uterii artificiali şi-a făcut treaba. La patru săptămâni după ce mieii au fost plasaţi în interiorul lor, plămânii şi creierele lor deja se dezvoltaseră şi, chiar, fără a avea careva anomalii.
Ei puteau înghiţi, clipi din ochi, a se răsuci, până chiar şi lâna le-a crescut.
„Noi am reuşit extrem de bine să înlocuim condiţiile din uterul mamei în modelul nostru de miel”, a spus Flake.
„Ei au avut o creştere normală. Au avut o maturare pulmonară normală. Au avut o maturizare normală a creierului. Au avut o dezvoltare normală în toate privinţele pe care le-am putut măsura”.
Salvarea de vieţi omeneşti
Doar în jur de jumătate din copii născuţi la 25 de săptămâni sau mai puţin supraveţuiesc şi chiar atunci când reuşesc, majoritatea dezvoltă complicaţii majore, cum ar fi retardul mental, paralizia cerebrală, paralizie, convulsii, surditate şi orbire.
„Doar uitaţivă la ei, devine imediat clar că ei nu trebuie să fie încă aici, ei nu sunt gata”, a declarat cercetătorul Emily Partridge, medic pentru născuţi prematur de la Spitalul de Copii din Philadelphia.
„Ei au organe foarte imature”, a căzut de acord Flake (en). „Ei pur şi simplu nu au fost încă gata să se nască”.
Cu toate acestea, un uter artificial poate ajuta aceşti copii nu doar să supraveţuiască, dar, de asemenea, să prevină problemele extreme de sănătate legate de naşterea prematură.
„Aceşti copii au nevoie de o punte de legătură între uterul mamei şi lumea exterioară”, a spus Flake.
„Dacă vom fi capabili să dezvoltăm un sistem extrauterin, pentru a suporta creşterea şi maturizarea organelor timp de doar câteva săptămâni, noi putem îmbunătăţi în mod dramatic rezultatele pentru copii născuţi extrem de prematur”.
Oamenii de ştiinţă speră că, în timp de trei ani, aceştea ar putea dezvolta tehnologia capabilă să alimenteze copii născuţi prematur.
Acest experiment cu mieii se dovedeşte deja a fi un progres sigur în direcţia cuvenită.
De exemplu, dispozitivele de oxigenare conectate la cordonul ombilical pot fi utilizate în locul ventilatoarelor, care se ştie că pot afecta plămânii bebeluşului.
Ele au ca scop îmbunătăţirea lichidului amniotic sintetic în interiorul sacului. De exemplu, acestea vor adăuga substanţe capabile să sporească dezvoltarea intestinului.
De asemenea, uterul artificial pentru copii umani va avea un aspect diferit.
„Eu nu vreau să se vadă acest lucru ca copii agăţaţi de perete” a spus Flake, adăugând că dispozitivul uman în cele din urmă vă arata ca un incubator.
De asemenea, el va fi „parent-friendly”, astfel încât va permite părinţilor să vadă copilul prin intermediul unei camere video şi chiar să comunice prin sunete.
„Starea lucrurilor pe viitor”
„Uterele artificiale au fost încercate anterior – şi au eşuat”, ne reaminteşte Olga Khazan (en).
„În anul 1996 articolul New York Times Magazine a declarat că ‘uterul artificial există’ şi a descris un laborator din Tokyo, în care iezii pluteau într-o suspensie falsă de amoniac încălzit. Dar, din păcate, totul s-a încheiat cu probleme tehnice şi eşecuri circulatorii”.
Face de menţionat că, meii fetali sunt mult mai mari decât bebeluşii umani la acelaş stadiu de dezvoltare.
De asemenea, este posibil că, vasele ombilicale a copiilor umani nu funcţionează destul de similar ca la miei.
Cu toate acestea, echipa de cercetare este de neoprit şi speră că testele umane vor putea fi efectuate după trei, patru ani.
De asemenea, studiul a fost întâlnit cu entuziasm în cercurile ştiinţifice.
„Aceastea sunt lucruri ale realităţii de mâine”, a spus profesorul de medicină neonatală Neil Marlow de Colegiul Universităţii din Londra.
„Ei par să fi menţinut mieii timp de patru săptămâni, ce este o realizare destul de importantă”.
Medicul pediatru, Jay Greenspan, de la Universitatea Thomas Jefferson, a exprimat emoții similare, spunând că uterul artificial al echipei de cercetare este un „miracol tehnologic”, care serveşte ca „un pas uriaş în încercarea de a face ceva ce am încercat să facem mulţi ani la rând”.
Lasă un răspuns