Strămoşii noştri au avut relaţii sexuale cu alte specii care au dispărut

Rezultatele DNA demonstrează: Primii oameni şi neanderthalienii au făcut copii împreună.

Neanderthalienii nu au fost atât de norocoşi pe termen lung ca strămoşii noştri umani, dar asta nu înseamnă că acestor două subspecii nu le-a mers.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că Homo sapiens, specia noastră, au făcut mai mulţi copii cu specii arhaice asemănătoare cu cele umane, decât se credea până în prezent.

Această istorie sexuală a lăsat o amprentă asupra genomului uman, care posibil a influenţat sistemul nostru imunitar şi metabolismul, potrivit noului studiu publicat în revista Science.

Oamenii de ştiinţă au analizat informaţiile genetice la mai mult de 1500 de oameni din întreaga lume şi au stabilit că strămoşii oamenilor moderni s-au încrucişat cu Neanderthalienii şi Denisovanii. 

Ei au aflat că unii asiatici, europeni şi chiar melanezienii din Papua Nouă Guinee au avut strămoşi neanderthalieni şi denisovani.

Misterul înconjoară Omul Denisovan, care este înrudit cu Neanderthalul dar care genetic este diferit şi cam în aceeaşi măsură neanderthalienii sunt distincţi de oamenii moderni.

În 2008, au fost descoperite resturi fosile ale Omului Denisovan într-o peşteră din Siberia.

Descoperirea urmelor ADN-ului denisovan la oamenii din Melanezia este semnificativ, deoarece insularii din Pacific locuiesc la mii de kilometri distanţă de regiunea siberiană, unde se crede că Denisovanii au existat.

Vedeţi şi: Cel mai vechi ADN uman secvenţiat vreodată ar putea rescrie arborele evolutiv uman

„Nu este încă clar exact când şi unde strămoşii melanezieni s-au intersectat cu denisovenii, dar cel mai probabil undeva pe continent, în Asia de Sud-Est”, a declarat pentru CNN geneticianul evoluţionist de la Universitatea din Washington, Joshua Akey, care a ajutat la studiu.

Iar aceste relaţii sexuale au jucat un rol important înzestrând oamenii cu o biologie care a avut impact asupra pielii şi părului nostru, oferindu-ne avantaje în lupta împotriva infecţiilor.

„Multe din aceste gene au fost implicate în imunitate şi probabil au ajutat strămoşii noştri în lupta cu noii agenţi patogeni la care au fost ei expuşi în procesul răspândirii în medii noi”, a spus Akey.

Cercetarea a descoperit că toţi non-africanii care au fost analizaţi în studiu au avut indicii de Neanderthal, iar grupuri diferite din Europa, Asia şi Melanezia au avut un amestec distinctiv de gene de Neanderthal, ceea ce probabil înseamnă că oamenii sau ciocnit în repetate rânduri cu aceşti hominizi, potrivit lui Benjamin Vernot, un student post-doctoral în ştiinţe genomice de la Universitatea din Washington, care a condus proiectul.

„Studii asemănătoare cu al nostru ne ajută să înţelegem mai bine sursele care au contribuit la modelele de diversitate genomică umană”, a spus Akey.

Acest studiu oferă oamenilor de ştiinţă noi indicii despre ADN-ul arhaic, care posibil a influenţat trăsăturile la oamenii moderni.