Acolo în spaţiu există o exoplanetă cu un nume neobișnuit, Gliese 3470 b (GJ 34 70 b).
Aceasta este o lume ciudată, un fel de hibrid dintre Pământ şi Neptun.
Ea are un nucleu solid precum cel al Pământului, dar ea este înconjurată de o atmosferă formată din hidrogen şi heliu.
Această combinație nu se întâlnește niciunde în sistemul solar.
Planeta se rotește în jurul unei stele roșii pitice, numită Gliese 3470, din constelația Racului.
GJ 3470 are o masă de aproximativ 12,6 ori mai mare ca cea a Pământului, ceea ce înseamnă că după greutate ea se poziționează aproape la mijloc între Pământ şi Neptun. (Neptun are o masă de 17 ori mai mare ca cea a Pământul).
Datorită misiunii Kepler, noi ştim că există numeroase exoplanete în aceast diapazon de masă.
Vedeţi şi: Odihnească-se în pace: Telescopul Kepler s-a stins după ce a găsit mii de lumi noi
Există posibilitatea ca până la 80% din planete să se încadreze în acest diapazon, deşi, viitoarele misiuni de studiere a exoplanetelor, fără îndoială, vor clarifica acest lucru.
Până acum, astronomii nu au avut ocazia să studieze minuțios atmosfera uneia dintre aceste planete, de aceea formarea lor era un pic misterioasă.
Telescoapele Hubble şi Spitzer şi-au unit eforturile pentru a privi mai îndeaproape atmosfera GJ 3470 b şi aceasta este pentru prima oară când astronomii au reușit să identifice amprenta chimică atmosferică au unor astfel de planete.
Vedeţi şi: Prima exoplanetă cu atmosferă, similară cu Pământul, o nouă speranţă
Ceea ce au descoperit ei, este că planeta are o atmosferă aproape neatinsă, primordială, de hidrogen şi heliu, fără prezenţa a careva elemente grele.
Şi aceasta e un pic straniu.
Jumate stea, jumate planetă?
GJ 3470 b, cu atmosfera sa de hidrogen şi heliu, este după unele criterii mai mult similară cu o stea, decât cu o planetă.
Hidrogenul constituie 75% din soarele nostru, iar restul este aproape tot heliu.
Doar o mică porțiune a Soarelui sunt elemente mai grele, aşa ca oxigenul, neonul, fierul şi carbonul.
Giganții gazoși Jupiter şi Saturn sunt în cea mai mare parte formați din hidrogen şi heliu, dar ei, de asemenea, mai conţin aşa compuși ca metanul şi amoniacul, precum şi elemente mai grele.
Vedeţi şi: Nava spaţială al NASA dezvăluie interiorul planetei Jupiter cu detalii fără precedent
Acești compuși sunt aproape absenți pe GJ 3470 b.
„Aceasta este o mare descoperire din perspectiva formării planetelor.
Planeta se rotește foarte aproape de stea şi este mult mai puțin masivă decât Jupiter — ce cântărește de 318 ori mai mult ca Pământul — dar a reuşit să-şi acumuleze atmosfera primordială de hidrogen / heliu, care este în mare parte ‘nepoluată’ de elementele mai grele”, a declarat Björn Benneke de la Universitatea din Montreal, Canda, într-un comunicat de presă al NASA (en).
„Noi nu mai avem nimic ceva similar ca aceasta în sistemul solar şi asta e ceea ce o face atât de uimitoare”.
Vedeţi şi: 10 curiozităţi despre sistemul solar
Astronomii din spatele acestei lucrări au combinat capacitățile de lungimi de undă ale ambelor telescoape pentru a obține o cât mai bună posibilă vedere a atmosferei lui GJ 470 b.
Ei au făcut acest lucru prin măsurarea absorbţiei luminii stelelor, în timp ce planeta a trecut prin faţa propriei stele gazdă.
De asemenea, ei au măsurat pierderea luminii reflectate pe măsură ce exoplaneta a trecut prin spatele stelei.
În total, perechea de telescoape a observat 12 tranziții şi 20 de eclipse.
Astronomii folosesc spectroscopia pentru a identifica amprentele chimice ale hidrogenului şi heliului în atmosferă, iar natura atmosferei planetei a făcut acest lucru posibil.
Ea este în mare parte clară, cu o ceaţă foarte mică, ceea ce înseamnă că ei au fost capabili să privească adânc în atmosferă.
„Pentru prima dată noi avem o semnătură spectroscopică a unei astfel de lumi”, a spus Benneke (en).
Dar, această spectroscopie a dezvăluit ceva neașteptat.
Astronomii au crezut că vor găsi o compoziție chimică similară planetei Neptun, cu elemente mai grele, cum ar fi oxigenul sau carbonul.
Vedeţi şi: Pe Uranus şi Neptun plouă cu diamante solide
Dar, în schimb, ei au găsit o atmosferă asemănătoare cu cea a soarelui.
„Noi ne-am așteptat la o atmosferă puternic îmbogățită cu elemente mai grele, cum ar fi oxigenul şi carbonul, ce formează vapori abundenți de apă şi de gaz de metan, similar cu cei pe care îi vedem pe Neptun”, a spus Benneke (en).
„În schimb, noi am găsit o atmosferă atât de săracă în elemente grele, încât compoziția ei seamănă mai mult cu cea a soarelui bogată în hidrogen / heliu”.
Punerea lucrurilor cap la cap
Acum când astronomii s-au descurcat cu atmosfera exoplanetei, datorită puterii combinate a telescoapelor Hubble şi Spitzer, ei pot începe a înțelege mai bine modul în care s-ar fi putut forma această planetă ciudată.
GJ 1470 b, contrastează puternic cu alte exoplanete.
Astronomii cred că alte exoplanete, cum ar fi Jupiterii Fierbinţi (en), se formează la o distanţă mare de soarele lor şi apoi migrează spre interior.
Vedeţi şi: NASA a anunţat descoperirea a mai mult de 1200 de exoplanete noi
Dar, astronomii cred că această exoplanetă s-a format foarte aproape de steaua ei roşie pitică, aproape în același în care se află astăzi.
Probabil, ea la început s-a format ca un obiect mic stâncos, prinsă în centrul discului protoplanetar, aproximativ în același timp când s-a format steaua.
Ea ar fi adunat sau acumulat același material din discul primordial de la care s-a format şi steaua.
Lucru care ar putea explica atmosfera sa de hidrogen / heliu şi din care cauză lipsesc elementele grele.
„Noi vedem un obiect care a reușit să acumuleze hidrogenul din discul protoplanetar, dar nu a mers mai departe pentru a deveni un Jupiter fierbinte”, a spus Benneke (en).
„Acesta este un regim ciudat”.
Ceea ce s-ar fi putut fi întâmpla este că el încă mai continua să acumuleze materie, dar steaua a crescut mai repede şi discul s-a risipit.
Acest lucru a împiedicat GJ 470 b să crească mai mare şi să devină mai similar cu giganţii gazoși din sistemul nostru solar, cu elemente mai grele în atmosferă.
Deocamdată, înţelegerea noastră a acestei exoplanete ciudate se limitează cu aceasta.
Dar, noi vom afla mai multe, odată ce va fi lansat Telescopul Spaţial James Webb (JWST).
JWST este un telescop puternic ce poate vedea în infraroșu cu o sensibilitate fără precedent.
El va fi capabil să sondeze atmosfera lui GJ 3470 b şi a altor exoplanete şi să dezvăluie lucruri până acum încă nevăzute.
În particular, el va face observaţii în lungimi de undă ce vor face cețurile obscure aproape transparente.
După care, înţelegerea noastră a exoplanetelor, nu doar a acesteia, va creşte semnificativ.
Lasă un răspuns