Toţi am venit din Africa, relevă studiul a sute de noi genomuri din întreaga lume

Un studiu a sute de genomuri noi  din întreaga lume a făcut mai multă lumină în diversitatea genetică modernă şi dinamica populaţiilor vechi, care ne aduce dovezi convingătoare că, în esenţă, toţi non-africanii de astăzi provin dintr-o singură migraţie din Africa.

Cercetarea multinaţională, condusă de geneticienii de la Harvard Medical School (HMS) şi publicată pe 21 septembrie în Nature, de asemenea, sugerează că nici una din gene nu poate explica progresul semnificativ cultural şi cognitiv în dezvoltarea umană, care a avut loc aproximativ cu 50 000 de ani în urmă.

Cercetarea reprezintă cel mai mare set de date de până acum de secvenţe  genomice de calitate  înaltă, de la populaţiile mai puţin studiate, adăugând 6 milioane de perechi de baze ADN la secvenţa genomului „canonic” (en) uman publicat în 2011.

Datele identifică milioane de mutaţii specifice ale populaţiilor anterior mai puţin cunoscute, care ar putea ajuta oamenii de ştiinţă de a dezvolta teste de diagnosticare şi tratamente de înaltă precizie în încercarea lor de a îmbunătăţi starea de sănătate a populaţiilor cu posibilităţi mai mici din întreaga lume.

Cele mai multe studii de secvenţiere a genomului de până acum, s-au concentrat doar pe o parte mică a populaţiilor mai mari.

În schimb studiul condus de HMS, a secvenţiat probe de la 142 de populaţii mai mici, majoritatea din care au fost mai puţin studiate anterior.

Vedeţi şi: Strămoşii noştri au avut relaţii sexuale cu alte specii care au dispărut

„Ca oameni, noi suntem nu doar acei care trăim în ţările industrializate şi cei care trăim în grupuri numerice mari”, a spus David Reich (en), profesor de genetică la HMS şi autorul principal al studiului.

„Dacă dorim să înţelegem cine suntem cu adevărat, trebuie să realizăm că unele dintre cele mai interesante variaţii umane sunt prezente la populaţiie mici mai puţin reprezentate”.

„Ne-am dorit să eşim în lume şi să adunăm împreună cât mai multe şi diverse probe posibile de natură etnică, lingvistică şi antropologică”, a declarat Swapan Mallick (en), director de sisteme bioinformatice al laboratorului Reich şi primul autor al studiului.

Analizele efectuate de echipă deja răspund la întrebările cu privire la originile genetice ale diferitor populaţii, dar, cercetătorii notează, aceste informaţii sunt doar o piatră de temelie într-o călătorie de o durată mai lungă.

„Desigur, există mii de populaţii etnic distincte în lume şi mai este mult lucru de făcut”, a spus Mallick.

Detaliile studiului

Reich, Mallick şi echipa lor internaţională de colegi au început de la colectarea a câte două genomuri de la fiecare din cele 51 de populaţii reprezentate într-o colecţie numită Proiectul Diversitatea Genomului Uman.

Apoi, ei au adunat probe de la membrii altor 91 de grupuri, care au inclus diverse populaţii native din America, Asia de Sud şi Africa, anterior ne incluse în studiile genomice largi şi au trimis ADN-ul pentru secvenţare.

Vedeţi şi: Cel mai vechi ADN uman secvenţiat vreodată ar putea rescrie arborele evolutiv uman

În total, proiectul a analizat genomul a 300 de persoane.

Concluzia de bază este că – marea majoritate a ascendenţei umane moderne non-africane provine de la o singură populaţie carea a migrat din Africa – constatarea este susţinută şi de alte două studii de secvenţiere a genomului, apărute simultan în Nature.

Unul condus de un grup estonian, ce a examinat 379 de secvenţe întregi ale genomului; celălalt condus de un grup danez, ce a analizat 108 genomuri de la populaţiile native din Australia şi Noua Guinee.

Împreună, aceste trei studii au avut la bază o întrebare persistentă, ce se referă la faptul dacă popoarele indigene din Australia, Noua Guinee şi Insulele Andaman se trag de la o parte mare dintr-un al doilea grup uman care a părăsit Africa mai devreme, ocolind coasta Oceanului Indian.

Vedeţi şi: Cercetătorii au descoperit rămăşiţele unui strămoş ‘hobbit’

Cercetătorii de la HMS au constat că, ei nu au provenit din acest grup.

„Calculele noaste cele mai bune cu referire la proporţia originii de la o populaţie anterioară este egală cu zero”, a spus Reich (en), care, de asemenea, este un cercetător al Institutului Medical Howard Hughes şi membru asociat al Institutului Broad.

„Toate cele trei studii luate împreună lasă loc de manevră pentru cel mult în jur de două procente”.

În continuare studiul condus de HMS a relevat faptul că strămoşii comuni ai oamenilor moderni au început să se diferenţieze în urmă cu cel puţin 200 000 de ani, mult timp înainte de dispersarea carea a avut loc în afara Africii.

„Nu a fost clar dacă grupul care s-a extins în afara Africii a reprezentat un subgrup mare a populaţiilor din cadrul Africii”,  a spus Mallick.

„Acest lucru arată că  într-adevăr a existat o substructură mare înainte de expansiune”.

O descoperire suplimentară este că genetica singură nu poate explica accelerarea progresului cultural, economic şi intelectual în ultimii 50 000 de ani, contrar unei păreri populare în domeniu.

„Nu pare să fi fost una sau câteva mutaţii apărute pe neaşteptate la strămoşii noştri, care le-a permis să gândească într-un mod profund diferit”, a spus Dr. Reich.

În schimb cercetătorii spun că o constelaţie e factori ce includ mediul, stilul de viaţă şi posibil genele, au precipitat schimbările rapide care au avut loc.

„Geneticienii adesea caută exemple unde genetica poate da explicaţia. Aici, în mod paradoxal, genetica arată că nu vor exista răspunsuri clare”, a spus Dr. Reich.

În concluzie

Examinând datele lor separat, toate cele trei grupuri au ajuns la aceeaşi concluzie: Toată lumea se trage de la o singură migraţie a primilor oamenilor din Africa.

Estimările studiului indică că exodul a avut loc undeva între 80 000 – 50 000 de ani în urmă.

De asemenea, în ciuda cercetărilor anterioare, echipele conduse de Eske Willerslev (Danemarca) şi Dr. Reich nu au găsit nici o dovadă genetică că a existat o migraţie anterioară, care a dat naştere populaţiilor din Australia şi Papua Noua Guinee.

Deşi, echipa de la Biocentrul estonian, condusă de Dr. Metspalu, au găsit că în Papua Noua Guinee 98 la sută din ADN-ul fiecărei persoane se trage de la această singură migraţie din Africa, iar celalte 2 procente par să fie mult mai în vârstă.

Dr. Metspalu a ajuns la concluzia că toţi oamenii din Papua Noua Guinee conţin o urmă a ADN-ului provenită de la un val migraţional mai timpuriu de africani, care au părăsit continentul în urmă cu 140 000 de ani şi apoi au dispărut.