Un alt “Pământ” ar putea să se mişte pe orbita unei stele din apropierea noastră.
Astronomii au anunţat recent că au detectat o planetă ce orbitează în jurul Proxima Centauri, cea mai apropiată stea de sistemul nostru solar.
Fascinant este faptul că, planeta se află în Zona Locuibilă Circumstelară (ZLC sau Zona Goldilocks), unde nu este nici prea cald şi nici prea rece.
Asta însemna că aici poate exista apă în stare lichidă la suprafaţă, ceea ce măreşte şansele existenţei vieţei.
Vedeţi şi: Astronomii au descoperit cea mai apropiată planetă potenţial locuibilă – Wolf 1061c
Cu toate că observaţiile din ultimii ani, făcute în special de misiunea Kepler a NASA, a descoperit în întreaga galaxie o mulţime de lumi de mărimea Pământului, aceasta din urmă este foarte promiţătoare, deoarece, posibil că într-o bună zi, după câteva decenii, vom ajunge la ea.
Vedeţi şi: NASA a anunţăt descoperirea a mai mult de 1200 de exoplanete noi
Ea este la 4,2 ani lumină sau 40 trilioane de kilometri depărtare de Pământ, ce este extrem de aproape din punct de vedere cosmic.
Un astronom a comparat-o cu un semnal de neon intermitent. “Sunt cea mai apropiată stea şi sunt potenţial o planetă locuibilă”, a declarat R. Paul Butler, astronom de la Institutul Carnegie pentru Ştiinţă şi membru al echipei care a făcut descoperirea.
Guillem Anglada-Escudé, un astronom de la Universitatea Queen Mary din Londra şi liderul echipei care a făcut descoperirea, raportând în revista Nature, a spus, “Noi ştim că există planete terestre în jurul multor stele şi ne-am cam aşteptat că stelele din apropiere ar putea conţine şi ele planete terestre. Dar, nu acest lucru este atât de captivant. Captivant este că aceasta este cea mai apropiată “.
Dincolo de mărimea şi distanţa de la steaua sa, multe informaţii despre planetă rămân acoperite de mister.
Modelele computerizate la care lucrează oamenii de ştiinţă, ne oferă doar unele indicii a ceea ce ar putea fi posibil: Condiţiile ar putea fi asemănătoare cu cele de pe Pământ, dar acestea ar putea fi, de asemenea, diavoleşti ca pe Venus, sau reci şi uscate ca pe Marte.
Nu există nici o imagine a planetei, care ne-ar putea prezenta Proxima b.
În schimb, Dr. Anglada-Escudé şi colegii săi au detectat-o în mod indirect, studiind prin telescop lumina stelei-mamă.
Ei au atras atenţia asupra oscilaţiei luminii stelare, deoarece culoarea sa se deplasează uşor spre capătul roşiatic al spectrului, iar apoi uşor spre albăstriu.
Oscilaţiile sunt cauzate de mişcarea în sus – jos a stelei,fiindcă ea este smuncită de gravitaţia planetei, la fel cum scade sau creşte sunetul sirenei poliţieneşti în funcţie de faptul dacă maşina de patrulare se deplasează spre sau de la ascultător.
Reeşiind din mărimea oscilaţiilor, astronomii au stabilit că Proxima b este de cel puţin 1,3 ori mai grea ca Pământul, deşi, ar putea fi de câteva ori mai mare.
Un an pe Proxima b, timpul încât ea face un înconjur al stelei, durează 11,2 zile.
Cu toate că, planeta se pierde în strălucirea stelei şi nu poate fi văzută telescoapele actuale, astronomii speră să o vadă în următorii zece, atunci când vor fi construite alte telescoape noi de generaţia următoare.
Distanţa relativă nu mare a acestei planete de Pământ, ne dă speranţa că în viitorul apropiat o vom putea admira mai îndeaproape.
O echipă de oameni de ştiinţă şi titani ai tehnologiilor, finanţată din surse private, condusă de antreprenorul rus Yurii Milner şi fizicianul teoretician Stephen Hawking, au anunţat despre dezvoltarea unui proiect care va lansa o navă spaţială de dimensiunile unui iPhone spre Alpha Centauri în decurs de două-trei decenii.
Sistemul stelar Alpha Centauri, în afară de Proxima Centauri, mai include încă două stele mari similare cu Soarele.
Planetă nou descoperită, este mult mai aproape de steaua sa mamă decât Pământul de soare, ea se află la o distanţă de aproximativ 7.5 milioane km.
Aceasta constituie aproximativ 5% din distanţa dintre Pământ şi Soare, care este egală cu 149.6 milioane de kilometri.
Chiar şi Mercur, situat cel mai adânc în Sistemul nostru solar, este la 57,9 milioane de kilometri de soare.
Deşi, planeta Proxima b ar putea fi similară cu Pământul, steaua sa mamă, Proxima Centauri, este foarte diferită de Soare.
Ea este minusculă, aparţine unei clase de stele cunoscute sub numele de pitici roşii, masa sa constituie aproximativ 12 la sută din cea a Soarelui şi are o luminozitate mai mică cu mai puţin de un procent din cea a stelei noastre, astfel încât, ea nu poate fi văzută de pe Pământ cu ochiul liber.
Astfel, Proxima b, în ciuda apropierii sale de stea, primeşte mai puţină căldură decât Pământul, dar suficientă pentru ca apa să curgă pe suprafaţa ei.
Are sau nu planeta apă lichidă sau atmosferă este “o pură speculaţie la moment”, a declarat într-o conferinţă de presă, Dr. Anglada-Escudé.
Dacă planeta s-a format aproape de stea, ea s-ar putea să fie uscată şi fără aer, dar este posibil că ea s-a dezvoltat la o distanţă mai mare de ea şi a migrat mai târziu în interior spre orbita sa actuală.
De asemenea, este posibil că planeta s-a format iniţial fără apă pe ea, iar mai apoi a fost bombardată de comete sau asteroizi cu un conţinut mare de gheaţă.
Vedeţi şi: Kepler-452b – NASA a descoperit o nouă planetă asemănătoare cu Pământul
Vedeţi şi: Descoperirea exoplanetei Kepler-10c, măreşte speranţa de a găsi viaţă în alte lumi
Totuşi, oamenii de ştiinţă dezbat cu înverşunare posibilitatea planetelor din jurul stelelor pitice roşii de a fi un loc promiţător în căutarea vieţii.
Stelele mici sunt mai haotice, în special în timpul tinereţei lor, erupţiile de pe suprafaţa stelei ar putea înlătura atmosfera unor astfel de planete.
Nivelul radiaţilor care bombardează această planetă ar putea fi de 100 de ori mai mare decât cel de pe Pământ, au afirmat oamenii de ştiinţă.
Orbita foarte apropiată sugerează că rotaţia planetei ar putea fi gravitaţional blocată de atracţia stelei.
În acelaş mod, precum luna este îndreptată cu aceeaşi faţă spre Pământ, astfel şi o parte a Proxima b este, probabil, veşnic luminoasă, iar alta se află pretutindeni în întuneric.
Totuşi, există indicii că aici există o altă planetă, sau chiar a mai multe, dar ele sunt încă îndoielnice, spun oamenii de ştiinţă.
Astfel, fără îndoială această descoperire este un nou pas spre a descoperi viaţă în alte lumi, lumi mult mai apropiate, la care, probabil, vom avem posibilitatea să ajungem în deceniile ce urmează.
Sursă: The New York Times
Lasă un răspuns