Un mare „spaţiu gol ascuns” a fost găsit în Marea Piramidă din Giza

Odată cu descoperirea a ceea ce pare a fi un gol gigantic în interiorul monumentului lui Khufu sau Cheops, cum mai este adesea numit, misterele piramidelor au devenit şi mai adânci.

Deocamdată, nu se ştie care este rolul acestei cavități sau dacă ea conține ceva de valoare în interiorul său, din cauza inaccesibilității.

Oamenii de ştiinţă japonezi şi francezi au făcut anunțul după doi ani de studiu al complexului piramidal.

Ei au utilizat o tehnică numită muografie, care poate identifica schimbări de densitate în structurile mari de roci.

Vedeţi şi: Interiorul piramidei dezvăluit prin utilizarea razelor cosmice

Marea Piramidă, sau Piramida lui Khufu, a fost construită în timpul domniei faraonului Khufu între anii 2509 şi 2483 î.Hr.

Cu 140 metri în înălţime ea este cea mai înaltă dintre piramidele egiptene, situate în Giza la periferia oraşului Cairo.

• Scan Pyramids a detectat deja un gol mai mic pe faţada nordică;
• Noua cavitate are o lungime de 30 de metri şi o înălțime de câțiva metri;
• Toate cele trei tehnologii a muonului au identificat aceaşi caracteristică în acelaş loc.

Khufu conţine trei mari camere interioare şi o serie de pasaje, dintre care cel mai uimitor este Galeria Mare, cu o lungime de 47 metri şi o înălţime de 8 metri.

Se spune că noua cavitate identificată se situează direct deasupra acesteia şi are dimensiuni similare.

„Noi nu ştim dacă acest gol este orizontal sau înclinat; noi nu ştim dacă acest gol este compus dintr-o structură, sau din mai multe structuri succesive”, a explicat d Mehdi Tayoubi de la institutul HIP, Paris.

„Ceea ce noi ştim cu siguranță, este că acest gol este mare; că este impresiv; şi nu era de aşteptat, din teoriile pe care le ştiu”.

Vedeţi şi: 25 curiozităţi despre Egiptul Antic mai puţin cunoscute

Echipa Scan Pyramids este foarte precaută cu faptul de a nu descrie cavitatea drept o „cameră”.

Khufu conţine compartimente pe care experţii le cred a fi incorporate de constructori, cu scopul de a micșora o parte din presiunea exercitată de greutatea stratului de piatră de mai sus, evitând astfel prăbușirea.

Spre exemplu, Camera Regală are cinci spații deasupra ei.

Renumitul arheolog Mark Lehner este membrul grupului care analizează lucrul echipei Scan Pyramids.

El spune că ştiinţa muonului  sună bine, dar el nu este convins că descoperirea are vreo importanţă

„Aceasta ar putea fi un spaţiu pe care constructorii l-au lăsat pentru a proteja plafonul foarte îngust al galeriei mari de greutatea piramidei”, a spus el pentru programul BBC Science In Action.

„La moment este doar o neclaritate; este o anomalie. Dar, noi trebuie să-i acordăm o atenţie mai mare, în special în ziua şi epoca în care noi putem să nu ne mai facem calea prin piramidă cu praf de puşcă, aşa cum a făcut-o egiptologul [britanic] Howard Vyse la începutul anilor 1800”.

Unul din liderii echipei, Hany Helal de la Universitatea din Cairo, crede că golurile sunt prea mari pentru a avea ca scop micșorarea presiunii, dar recunoaște că experţii vor dezbate acest lucru.

„Ceea ce încercăm noi  să facem, e să înţelegem structura internă a piramidelor şi modul în care această piramidă a fost construită”, a declarat el reporterelor.

„Egiptologii, arheologii şi arhitecții – au unele ipoteze. Şi ceea ce facem, este să le oferim date. Ei sunt cei care trebuie să ne spună dacă acest lucru este de așteptat sau nu”.

O mare parte din incertitudine se referă la datele destul de imprecise obţinute din muografie.

Aceată metodă neinvazivă a fost dezvoltată în ultimii 50 de ani pentru a cerceta interiorul fenomenelor, într-atât de diverse ca vulcanii şi ghețarii.

Ea a fost folosită pentru a investiga reactoarele nucleare defecte de la Fukushima.

Muografia folosește duşul de particule de energie înaltă care cade din spațiu pe suprafaţa Pământului.

Atunci când razele cosmice super-rapide se ciocnesc cu moleculele din aer, ele produc particule „fiice”, printre care şi muoni.

De asemenea, ele se deplasează cu o viteză apropiată de cea a luminii şi interacționează slab doar cu materia. Aşa dar, atunci când ajung la suprafață, ele pătrund adânc în rocă.

Dar, unele particule vor fi absorbite şi deviate de atomii din mineralele rocilor, şi dacă detectoarele de muon sunt plasate sub zona ce prezintă interes, atunci se poate obţine o imagine a anomaliilor de densitate.

Echipa Scan Pyramids a folosit trei tehnologii diferite de muografie şi toate trei au convenit asupra poziţiei şi mărimii golului.

Sébastien Procureur, de la CEA-IRFU, Universitatea Paris Saclay, a subliniat că muografia nu vede decât caracteristici mari şi că scanările echipei nu sunt doar identificări a unei porozități obișnuite în interiorul piramidei.

„Cu muonii, măsuraţi o densitate integrată”, explică el.  „Deci, dacă există găuri peste tot, atunci densitatea integrată, mai mult sau mai puţin, va fi aceeași în toate direcţiile, deoarece totul va fi o sumă medie.

Dar, dacă vedeţi un exces de muoni, înseamnă că aveţi un gol mai mare.

Voi nu primiţi acest lucru într-o brânză elveţiană”.

Acum se pune întrebarea cu privire la modul în care trebuie să se investigheze golul în continuare.

Jean-Baptiste Mouret, de la Institutul Naţional pentru informatică şi matematică aplicată din Franţa (Inria), a spus că echipa are o idee cum să o facă, dar autorităţile egiptene ar trebui mai întâi să o aprobe.

„Conceptul nostru este de a fora o gaură foarte mică, pentru o potențială explorare a unor monumente ca acestea.

Noi ne propunem să avem un robot, care ar putea să pătrundă într-o gaură de 3 cm. Practic, noi lucrăm la crearea unor roboţi zburători”, a spus el.

Investigaţia de muografie a Piramidei Khufu a fost anunțată în ediţia recentă a revistei Nature.