Pentru a răspunde cât mai corect la întrebarea unde a apărut primul alfabet, este necesar să urmărim evoluția sa istorică.
Altfel spus, de văzut de unde își trage rădăcinile.
Înainte de inventarea alfabetului, sistemele timpurii de scriere erau bazate pe simboluri pictografice cunoscute ca hieroglife sau scriere cuneiformă, care se forma din adâncituri în formă de cuie, prin a apăsa în argilă moale sau gravare în piatră.
Vedeţi şi: 25 Cele mai uimitoare descoperiri arheologice din istoria lumii — trebuie să le cunoască fiecare
Deoarece această metodă necesită o mulțime de simboluri pentru a identifica fiecare cuvânt, scrisul era foarte complicat şi era cunoscut doar de o grupă limitată de scribi bine instruiți.
În al doilea mileniu î.Hr. (între anii 1850 şi 1700 î.Hr), o grupă a poporului vorbitori a limbilor din familia semitică a adaptat un subset de hieroglife egiptene pentru a reprezenta sunetele limbii lor.
Dacă să fim mai preciși, acest scris a fost parțial influențat de Hieraticul Egiptean vechi, un scris cursiv înrudit cu hieroglifele egiptene.
Această scriere semitică a adaptat hieroglifele egiptene pentru a scrie valorile consonantice în baza primului sunet al numelui semitic ce corespundea cu obiectul descris de hieroglifă („principiul acrofonic”).
Vedeţi şi: Au descoperit oare arheologii “semnătura” unui profet biblic?
Astfel, de exemplu, hieroglifa egipteană per, ce semnifică „casă”, a fost utilizată pentru a scrie sunetul [b] în semită, deoarece [b] a fost primul sunet a cuvântului semitic „casă”, bayt.
Acest scris Proto-Sinaitic este de multe ori considerat primul sistem de scriere alfabetică, ce era format din simboluri unice care reprezentau doar consoane (vocalele au fost omise).
Acest scris de la dreapta la stânga, a fost preluat de comercianții maritimi fenicieni, care apoi l-au răspândit pe o parte a teritoriilor statelor actuale aşa ca Liban, Siria şi Israel.
Vedeţi şi: A fost descoperit un uimitor cavou maya, cu un corp, comori şi ieroglife
Alfabetul consonantic fenician este la fel cunoscut şi sub numele de abjad — el era compus din 22 de simboluri, destul de simplu pentru ca comercianții să poată scrie şi învăța, fapt ce l-a făcut mult mai accesibil pe scară largă.
Prin secolul 8 î.Hr., alfabetul fenician sa răspândit în Grecia, unde a fost perfecționat, refăcut şi îmbunătățit pentru a înregistra limba greacă.
Unele caractere feniciene au fost păstrate, iar altele au fost eliminate, dar inovarea supremă a fost utilizarea literelor care reprezentau vocalele.
Vedeţi şi: Misteriosul “Manuscris Voynich” posibil va putea fi decodificat cu ajutorul Inteligenţei Artificiale
Mulți cercetători susțin că această completare — ce a permis citirea şi pronunțarea textului fără ambiguitate — a marcat crearea primului alfabet „adevărat”.
Unii autori moderni fac distincție între scrisurile consonantice de tip Semitic, numit „abjads” şi „alfabetul adevărat”.
Criteriul distinctiv a căror este că alfabetele adevărate sunt formate în egală măsură din litere ce reprezintă atât vocale, cât şi consoane, în timp ce în abjad fiecare simbol de obicei reprezintă o consoană.
În acest sens, primul alfabet adevărat a fost alfabetul grecesc, care a fost preluat de la fenicieni.
Dar, totuși, prima încercare de a forma un alfabet, aparține fenicienilor.
Astfel primul alfabet folosit pe scară largă a fost cel fenician.
Limba greacă a fost inițial scrisă de la dreapta la stânga, dar în cele din urmă a fost înlocuită cu Bustrofedon (care se traduce ca – „întoarcerea boilor”) — este un tip de scris bidirecțional unde fiecare următorul rând a textului este oglindit sau inversat, cu litere inversate.
Cu alte cuvinte, în loc să meargă de la stânga la dreapta ca în limbile europene moderne sau de la dreapta la stânga ca în arabă şi ebraică, rândurile succesive din bustrofedon trebuiau citite în direcţii opuse.
Prin secolul 5 î.Hr., s-a stabilit direcția scrisului după modelul folosit azi, de la stânga la dreapta.
De-a lungul timpului alfabetul grec a dat naștere la o serie de alte alfabete, inclusiv cel latin, care s-a răspândit în Europa, şi cel chirilic, precursor al alfabetului modern rus.
Lasă un răspuns