Au fost descoperite urme ale unei păduri tropicale străvechi în Antarctica

Urme fosile ale unei păduri tropicale au fost recent descoperite în Antarctica de Vest.

În urmă cu aproximativ 90 milioane de ani, Antarctica de Vest a găzduit o pădure tropicală temperată înfloritoare, potrivit rădăcinilor fosile, a polenului şi sporilor descoperiți recent aici, arată un nou studiu.

Lumea era un loc diferit în această perioadă.

Pe la jumătatea perioadei Cretaceului (de la 145 de milioane la 65 de milioane de ani în urmă), dinozaurii cutreierau Pământul, iar nivelul mării era cu 170 de metri mai mare decât în prezent.

Temperaturile la suprafața mării tropice erau de 35 de grade Celsius.

Acest climat înfiorător, a permis unei păduri tropicale — similară cu cea ce poate fi văzută în Noua Zeelandă de astăzi — să prindă rădăcini în Antarctica, au spus cercetătorii.

Vedeţi şi: Gheaţa antarctică se topeşte mai repede ca oricând, arată studiile

Rămășițele pădurii tropicale au fost descoperite sub gheaţă, în miezul sedimentelor pe care o echipă de cercetătorii internaționali le-a colectat din fundul mării lângă Ghețarul Pine Island în anul 2017.

Imediat ce a văzut miezul, echipa şi-a dat seama că au obţinut ceva neobișnuit.

Stratul ce s-a format acum aproximativ 90 de milioane de ani avea o culoare diferită.

„Este evident diferit de straturile aflate deasupra lui”, a declarat cercetătorul principal Johan Klages, geolog la Institutul Alfred Wegener Helmholtz Center pentru cercetări polare şi marine din Bremerhaven, Germania, într-un comunicat (en).

Ajunşi în laborator, echipa a pus miezul cu sedimente într-un scaner CT (tomografie computerizată).

Imaginea digitală primită a arătat o rețea densă de rădăcini în întregul strat de sol.

De asemenea, solul a scos la iveală polenul, sporii şi resturile plantelor cu flori din perioada Cretacicului.

Vedeţi şi: O fosilă incredibilă schimbă viziunea noastră în privința divizării Pangeei

Analizând polenul şi sporii, co-cercetătorul Ulrich Salzmann, un paleoecolog la Universitatea Northumbria din Anglia, a reușit să reconstruiască vegetația şi climatul vechi de 90 de milioane de ani din Antarctica de Vest.

„Numeroase rămășițe vegetale indică faptul că coasta Antarctici de Vest, era, pe atunci, o pădure densă, mlăștinoasă temperată, similară cu cea care poate fi văzută în Noua Zeelandă astăzi”, a spus Salzmann într-o declaraţie (en).

CT scan of sediment core – Antarctic rainforest from Northumbria University on Vimeo.

Sedimentele au dezvăluit că, în timpul Cretacicului mijlociu, Antarctica de Vest a avut un climat blând, cu temperatură medie anuală de aproximativ 12 grade Celsius.

Vedeţi şi: Lacul de sub gheaţa din Antarctica ar putea ascunde viaţa

Temperaturile de vară erau mai calde , cu o medie de 19 grade Celsius.

În râuri şi mlaștini, apa ajungea până la temperatura de 20 grade Celsius.

Mai mult ca atât, cercetătorii au descoperit că precipitațiile de atunci erau comparabile cu ploile din Ţara Galilor, Marea Britanie, de astăzi.

 Aceste temperaturi sunt impresionant de ridicate, având în vedere că Antarctica avea o noapte polară de patru luni, ceea ce înseamnă că o treime a fiecărui an era lipsită de lumina dătătoare de viaţă.

Cu toate acestea, lumea a fost mai caldă atunci, în parte, deoarece concentrația de dioxid de carbon din atmosferă era mai ridicată — chiar mai ridicată decât s-a crezut anterior, potrivit analizei sedimentelor au spus cercetătorii.

„Înainte de studiul nostru, ipoteza generală a fost că concentrația globală de dioxid de carbon în Cretacic era de aproximativ 1000 ppm [părți pe milion]”, a declarat în comunicat (en), co-cercetătorul studiului Gerrit Lohmann, modelator climatic la Institutul Alfred Wegener.

„Dar în experimentele noastre bazate pe model, a fost nevoie de concentraţii între 1120 şi 168 ppm pentru a a atinge temperaturile medii de la acel moment din Antarctica”.

Aceste descoperiri arată cum gazele cu efect de seră puternic, aşa ca dioxidul de carbon, pot ridica temperaturile atât de tare, încât Antarctica de Vest îngheţată de acum ar fi putut găzdui cândva o pădure tropicală.

Pe lângă aceasta, ele ne arată cât de importante sunt efectele de răcire a gheţarilor de astăzi, au spus cercetătorii.

Cercetarea a fost publicată online pe 1 aprilie în revista Nature.