Atunci când Cassiopeia A a explodat, ea a lansat elemente precum oxigen, hidrogen şi alte elemente necesare pentru crearea ADN-ului.
Miliarde de ani în urmă, înainte de formarea Pământului, ceea ce a devenit mai târziu sistemul nostru solar, era alcătuit din elemente gazoase dinamice, provenite dintr-o supernovă masivă.
Cu alte cuvinte, rămășițele supernovei, care au rămas în urma exploziei unei stele, conțineau elementele esențiale necesare pentru viaţă.
Iată de ce oamenii de știință studiază supernovele, precum este şi bine cunoscuta Cassiopeia A, scopul e pentru a afla mai multe despre blocurile de construcție a universului.
Vedeţi şi: O stea “zombie” a supraviețuit după supernova
Acum, o vizualizare de la Observatorul Chandra X-Ray al NASA ilustrează modul în care aceste elemente se răspândesc.
Imaginile cu razele X făcute de telescopul Chandra, care se rotește în jurul planetei noastre, prezintă rămășițele de la supernova Cassiopeia A, situată la 11 000 de ani lumină de la Pământ în constelația Cassiopeia.
Vedeţi şi: Cele mai splendide imagini a spaţiului cosmic din anul 2016
În videoul de mai sus, siliciul este reprezentat sub culoarea roșie, sulful este arătat în galben, calciul în verde, iar fierul în purpuriu.
Culorile accentuează ceea ce nu era vizibil cu ochiul liber – razele X folosite de telescopul Chandra detectează lungimile de undă a razelor X la care rămășitele supernovei Cassiopeia A strălucesc cel mai puternic.
Se crede că Cassiopeia A a explodat în anul 1680. Când a avut loc acest lucru, au fost eliberate cantități masive de fiecare fel de aceste elemente.
Vedeţi şi: Astronomii au descoperit o galaxie pitică rară care este încărcată cu elemente preţioase
Conform informațiilor publicate de NASA, oxigenul a fost cu siguranță cel mai abundent.
Elementul era prea răspândit în diferite niveluri de energii pentru ca cercetătorii să-l reproducă în simulare.
Calculat în mărimi de masă, ar fi fost nevoie de un milion de Pământuri pentru a reprezenta cantitatea de oxigen eliberată de explozie.
Aceasta este aproximativ egal cu trei mase a Soarelui nostru.
Diferite telescoape care măsoară spectrele electromagnetice, au putut, de asemenea, să identifice în supernovă cantități mai mici de carbon, azot, fosfor şi hidrogen.
„În combinație cu detectarea oxigenului, aceasta înseamnă că toate elementele necesare pentru a crea ADN-ul, molecula care conține informațiile genetice, se găsesc în Cassiopeia A”, a declarat NASA într-o declarație.
Deși, posibil supernovele ce explodează au contribuit la crearea majorității elementelor în sistemul nostru solar, ele nu sunt unicile surse.
O postare de blog al Sloan Digital Sky Surveys, un grup care efectuează scanări şi cercetări astronomice, notează că piticile albe care explodează, de asemenea, furnizează elemente, la fel ca stelele care se contopesc şi mor, precum şi fisiunea razelor cosmice.
Începutul sfârșitului
În perioada sa mai timpurie, Cassiopeia A a început un proces numit nucleosinteză, unul în care hidrogenul şi heliul au început să fuzioneze în nucleu ei pentru a crea elemente mai grele.
Această fuziune a continuat până când s-a format un nucleu de fier greu.
Stelele mai mici trăiesc mai mult decât cele masive, dar o stea de mărimea Soarelui nostru poate menține fuzionarea hidrogenului timp de aproximativ 10 miliarde de ani.
Când steaua începe să consume energie în loc să o producă, ea colapsează şi crează o stea neutronică.
Este complicat de spus când explodează această stea neutronică, şi aceasta este un subiect a unui studiu intens, spune NASA, dar în cele din urmă obiectele atrase spre interior sunt transformate şi împinse de explozie în afară.
Lasă un răspuns