- Profesorul Gordon Shepherd susţine că atât vinul roşu cât şi cel alb pot antrena creierul.
- Consumul de vin trezeşte o reacţie în părţile senzoriale şi emoţionale ale creierului.
- El a adăugat că scuipatul vinului vă opreşte de la aprecierea aromei sale complexe.
Un pahar de Merlot sau Sauvignon Blanc ar putea oferi un antrenament complex creierului vostru.
Consumul de vin este un antrenament ideal pentru creierul vostru, implicând mai multe părţi ale materiei noastre gri, decât orice altă activitate umană, potrivit unui neurolog de vază.
Dr Gordon Shepherd, de la Şcoala de Medicină Yale, a declarat că mirosirea şi analiza vinului înainte de al bea, necesită “un control rafinat al unora dintre cei mai importanţi muşchi din organism”.
Atunci când băutorul mişcă lichidul prin gura lui, muşchii complecşi ai limbii sunt puşi la lucru împreună cu mii de receptori gustativi şi de miros.
Întregul proces implică o activare mai puternică a creierul decât ca în cazul ascultării muzicii sau rezolvării unei probleme matematice dificile, susţine el.
Vedeţi şi: 62 de curiozităţi despre creier şi mituri demascate care sunt încă răspândite
Dr Shepherd a studiat ani la rând modul în care creierul uman procesează aroma, iar cercetările lui arată că, gustul este ceva mult mai subiectiv decât se credea anterior.
“Moleculele din vin nu au gust sau aromă, aceste simţuri se formează atunci când ele stimulează creierul nostru, similar ca în cazul cu culoarea”, a declarat el la Radioul Public Naţional din SUA.
Creierul construieşte o imagine de culori în minte folosind informaţiile venite de la ochi, ce corespunde cu modul în care lumina este absorbită de obiectele din jurul nostru.
El a inventat termenul de “neurogastronomy” pentru a descrie modul în care creierul creează percepţia gustului.
Profesorul susţine că gustul este doar o iluzie, creată în dependenţă de modul în care simţurile şi emoţiile, legate de alimente şi băuturi, se combină în creier.
El spune că, o mai mare atenţie trebuie de acordat consumatorului decât vinului, deoarece fiecare foloseşte propriul cadru de referinţă în procesul gustului, care “în mare măsură depinde amintirile şi emoţiile noastre proprii, cât şi a celora care ne însoţesc” în acel moment.
Vedeţi şi: 23 de curiozităţi şi informaţii interesante despre vin pe care neapărat trebuie să le ştiţi
De asemenea, aici sunt implicaţi şi alţi factori suplimentari, cum ar fi compoziţia salivei băutorului, vârsta şi sexul lui.
În noua sa carte de neuronologie: “Cum creierul creează gustul vinului”, el a concluzionat: “Gustul nu este în vin, gustul este creat de creierul celui care îl bea“.
El spune că mişcarea vinului prin gură şi inspirarea alcoolului din aer prin nas determină creierul să evoce un gust.
Cea mai importantă parte a acestei “activări a creierului”, survine atunci când noi expirăm aerul penetrat de vin după ce l-am mirosit.
Şi, în timp ce în cadrul sesiunilor de degustare de vin se obişnuieşte să se scuipe vinul într-o găleată, Dr Shepherd susţine că, înghiţirea este o parte esenţială a procesului de degustare.
Dar, el a avertizat despre efectele negative în cazul exagerării, spunând că, după câteva înghiţituri “oamenii doar scad efectele. Dacă luaţi o înghiţitură prea mare, saturaţi sistemul”.
Beţi prea mult şi atunci creierul vostru va fi încordat într-un mod cu totul diferit – ce va rezulta într-o mahmureală îngorzitoare.
Sursă: Dailymail.co.uk
Lasă un răspuns