Voi aveţi puterea să remodelaţi creierul vostru

Neuroplasticitatea – este ideea ce presupune că noi ne putem remodela mental şi fizic creierul nostru prin controlul stimulilor noastre.

Meditaţi şi exerceţiile fizice sunt prezentate ca două dintre cele mai eficiente metode pentru a face acest lucru.

Neuroplasticitatea este ideea ce presupune că voi puteţi modifica creierul vostru într-un mod fizic şi mintal prin schimbarea stimulilor săi – care pot include mediul, comportamentul, modelele de gândire sau alte părţi ale corpului care au impact asupra acestuia.

Deşi, această idee este destul de veche – termenul şi conceptul că creierul nu este de neschimbat după pubertate a fost folosit pentru prima dată în anul 1890 de către William James în The Principles of Psychology (Principiile Psihologiei) – iar acum, datorită întroducerii Imagisticii prin Rezonanţă Magnetică (IRM) noi putem cuantifica cu exactitate efectele diferitor stimuli.

Deci, care sunt unele modalităţi prin care putem modela minţile noastre?

Efectele Meditaţiei

Au fost efectuate multe studii în scopul identificării efectului meditaţiei asupra bunăstării mintale (en).

Combate bolile mintale în aceeşi măsură ca şi antidepresivele: un studiu realizat de Şcoala Johns Hopkins al Sănătăţii Publice (en) a testat efectul meditaţiei asupra diverselor probleme de sănătate mintală şi după opt săptămâni a constat că, ea a îmbunătăţit simptomele de anxietate cu 38%, a depresiei cu 30%, şi a durerii cu 33%.

Deşi, nu este o marjă foarte mare, ea este la fel de eficientă ca medicamentele antidepresive sau exerciţiile, ceea ce înseamnă că, medicii au un alt instrument în arsenalul lor şi pot recomanda un tratament alternativ pentru cei care nu pot face exerciţii şi/sau nu doresc să ia medicamente.

Creşte materia cenuşie şi combate îmbătrânirea: un studiu din Frontiers of Psychology arată că meditaţia poate creşte semnificativ volumul de materie cenuşie din creier.

Vedeţi şi: 62 de curiozităţi despre creier şi mituri demascate care sunt încă răspândite

Florian Kurth, un cercetător postdoctoral în neurologie de la Universitatea din California şi unul dintre autorii studiului, a declarat (en): „Ne-am aşteptat mai degrabă la careva efecte mici şi distincte […] dar, ceea ce am observat de fapt, a fost un efect al meditaţiei pe scară largă, ce s-a extins prin toate regiunile creierului”.

Acest lucru a fost consolidat de către Sara Lazar (en), un neurolog de la Spitalul Principal din Massachusetts şi Şcoala Medicală de la Harvard, care a constat că (en), „în această regiune a cortexului prefrontal, practicanţii de meditaţie cu o vârtstă de 50 de ani, au avut aceeaşi cantitate de materie cenuşie ca şi tinerii cu vârtsta de 25 de ani”.

Într-o lume în care conform estimărilor cercetătorilor se aşteaptă ca numărul de persoane cu demenţă să crească la 115 milioane de persoane până în anul 2050 (en), meditaţia ar putea fi un tratament fără dependenţă de medicamente pentru cei care se confruntă cu boala.

[arve url=”https://youtu.be/m8rRzTtP7Tc” mode=”normal” /]

Reduce egoismul: un studiu efectuat de Yale a arătat că meditaţia a scăzut  activitatea Reţelei Modului de Repaus (Default Mode Network).

Reţeaua Modului de Repaus este o parte a creierului des asociată cu mintea-rătăcitoare şi care de multe ori duce la gânduri autorefernţiale.

La meditatorii experimentaţi acestă zonă era „relativ dezactivată”, crescând astfel nivelul lor de concentrare, bunătate şi conştientizare neselectivă (nepremeditată, conştinetizarea prezentului fără preferinţe, efort sau constrângere) datorită metodelor de meditaţie specifice.

Într-o lume, care uneori pare a fi condusă de egoism, meditaţia poate oferi o modalitate de a ne reaminti de alţii.

Depăşirea dependenţei de fumat: un studiu realizat de Departamentul de Psihologie de la Universitatea din Texas a constatat că „printre fumători, 2 săprămâni de antrenament de meditaţie (în total 5 ore) a produs o reducere totală de 60% a fumatului” şi aceasta, deasemnea, a avut un impact pozitiv asupra autocontrolului.

Milioane de decese pe an sunt cauzate de fumat, şi sute de dolari sunt cheltuiţi pentru diverse tratamente; meditaţia oferă o metodă gratuită care ar putea salva atât vieţi cât şi bani.

Ce vă oferă exerciţiile?

Exerciţiile aerobice regulate (exerciţiile care vă face să transpiraţi la o frecvenţă cardiacă ridicată) s-au dovedit că măresc hipocampul – zona creierului asociată cu memoria verbală şi învăţarea.

Deşi, s-a ştiut despre efectele mintale pozitive ale exerciţiilor, un studiu de la Universitatea din British Columbia (UBC), a fost unul din primele care a demonstrat faptul că, „exerciţiile regulate de intensitate moderată timp de peste şase luni sau un an, sunt asociate cu o creştere a volumului unor regiuni cerebrale aparte”, spune Dr. Scott McGinnis, un neurologist la Spitalul Brigham şi  cel de Femei, şi instructor de neurologie la Şcoala Medicală din Harvard.

Totuşi, nu toate exerciţiile vor funcţiona – studiul precizează că „exerciţiile de rezistenţă, de echilibru şi tonifierea musculară nu au avut aceleaşi rezultate”.

Vedeţi şi: Ce tip de exerciţii sunt cele mai bune pentru creier?

Exerciţiile sunt benefice pentru creier în mai multe moduri. Ele stimulează factorii de creştere, care reprezintă substanţe chimice în creier ce sunt legate de celulele de sănătae a creierului, care la rândul lor cresc noi vase sanguine şi creează noi celule a creierului.

Ele îmbunătăţesc astfel starea de spirit şi somnul şi, deasemenea, ajută la reducerea stresului şi anxietăţii (toate aceste domenii influenţează puterea voastră congnitivă).

Cea mai bună parte a studiului UBC este faptul că el este concentrat pe una dintre cele mai simple metode de exerciţii fizice: mersul pe jos.

Cei care au participat la studiu au obţinut rezultate de la plimbări energice de o oră – două, de două ori pe săptămână.

Este recomandat să faceţi 150 de minute de exerciţii moderate pe săptămână, ce nu e atât de descurajator, dacă luaţi în cont că aceasta constituie doar 21 de minute pe zi.

Antrenarea corpului vostru, va antrena şi creierul – un câştig dublu.

Referinţe:  Forbes, Harvard Health