Noi știm că a petrece ore în șir așezați nu e benefic, dar cât de mult efort este necesar pentru a contracara impactul negativ asupra sănătății în urma unei zile la birou?
Un nou studiu sugerează că 30-40 minute de transpirație intensă pe zi ar trebui să fie suficient.
Până la 40 de minute de activitate fizică „cu intensitate moderată până la intensă” în fiecare zi, este aproximativ volumul potrivit pentru a echilibra 10 ore de ședere, spune cercetarea — deși orice cantitate de exercițiu sau chiar doar statul în picioare ar putea ajuta într-o oarecare măsură.
Vedeţi şi: Exercițiile fizice pot inhiba cancerul prin alimentarea sistemului imunitar
Aceste rezultate se bazează pe o meta-analiză a nouă studii anterioare, ce au implicat în total 44 370 de persoane din patru ţări ce purtau o formă de fitness tracker.
Analiza a constatat că riscul de deces în rândul celor cu un stil de viață mai sedentar, a crescut odată cu scăderea timpului petrecut în a face activități fizice de intensitate moderată până la cea intensivă.
Vedeţi şi: Dormitul în weekend poate reduce riscul unei morți timpurii, spune un studiu
„La persoanele active, ce practică aproximativ 30-40 de minute de activitate fizică de intensitate moderată până la intensă, asocierea dintre timpul sedentar ridicat şi riscul de deces nu se diferă mult cu a celor cu cantități reduse de timp sedentar”, scriu cercetătorii în lucrarea lor (en).
Cu alte cuvinte, practicarea unor activități de intensitate rezonabilă — ciclismul, mersul vioi pe jos, grădinăritul — vă poate reduce riscul unui deces mai timpuriu până la acel nivel ce ar fi fost în cazul dacă nu ați fi petrecut tot acest timp șezând, într-o aşa măsură în care această legătură poate fi văzută în datele acumulate de la multe mii de oameni.
În timp ce aşa metaanalize ca aceasta necesită întotdeauna o îmbinare elaborată de puncte în cadrul unor studii separate cu voluntari, cu intervale de timp şi condiții diferite, beneficiul acestei cercetări este că ea s-a bazat pe date relativ obiective de la portabile — nu date auto-raportate de către participanți.
Studiul vine odată cu publicarea Recomandărilor Globale 2020 a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind Activitatea Fizică şi Comportamentul Sedentar, elaborate de 40 de oameni de știință de pe șase continente.
Jurnalul britanic de medicină sportivă (BJSM), a lansat o ediție specială (en) în care sunt prezentate atât noul studiu, cât şi noile recomandări.
„Aceste recomandări sunt foarte oportune, având în vedere că ne aflăm în mijlocul unei pandemii globale, ce a blocat oamenii în interior pe perioade lungi de timp şi a încurajat o creștere a comportamentului sedentar”, spune cercetătorul de activitate fizică şi sănătate a populaţiei (en), Emmanuel Stamatakis, de la Universitatea din Sidney, Australia.
Vedeţi şi: Exercițiile pot întârzia declinul cognitiv la persoanele cu o rară formă de Alzheimer
„Totuşi, oamenii îşi pot proteja sănătatea şi compensa efectele dăunătoare ale inactivității fizice”, spune Stamatakis (en), ce nu a fost implicat în metaanaliză, dar este co-editor al BJSM.
„După cum subliniază aceste recomandări, toate activitățile fizice contează şi orice volum al acestora este mai bun decât nici unul”.
Cercetarea bazată pe fitness trackere, în linii mari corespunde cu noile recomandări ale OMS.
Şi anume, pentru a contracara comportamentul sedentar este nevoie de 150-300 de minute de activitate fizică de intensitate moderată sau 75-150 de minute de activitate fizică de intensitate viguroasă în fiecare săptămână.
Urcarea scărilor în loc de a lua liftul, joaca cu copii şi animalele de companie, a lua parte la dansuri sau yoga, a face treburile casnice, mersul pe jos şi ciclismul, toate sunt prezentate ca modalități prin care oamenii pot fi mai activi — şi dacă nu reușiți deodată să vă isprăviți cu 30-40 de minute, începeți de la mai puţin.
A face recomandări pentru toate vârstele şi tipurile de corp este dificil, deși intervalul de timp de 40 de minute de activitate se potrivește cu cercetările anterioare.
Pe măsură ce sunt publicate un volum mai mare de date, ar trebui să aflăm mai multe despre cum să rămânem sănătoși, chiar dacă trebuie să petrecem perioade lungi de timp la birou.
„Deşi noile recomandări reflectă cele mai bune date științifice disponibile, există încă unele lacune în cunoștințele noastre”, spune Stamatakis (en).
„De exemplu, nouă încă nu ne este clar, unde este anume acea limită a ‘șederii excesive’.
Dar acesta este un domeniu de cercetări ce se dezvoltă rapid, şi noi sperăm că vom avea răspunsurile în câțiva ani”.
Cercetarea a fost publicată aici, iar noile recomandări aici, în British Journal of Sports Medicine.
Lasă un răspuns