7 informaţii utile de înghiţit despre antibiotice

Informaţii despre antibiotice
Criza globală de sănătate publică legată de rezistenţa la antibiotice este astăzi în centrul atenţiei. Cea ce sa pus în joc este pierderea iminentă a antibioticilor care ameninţă medicina modernă aşa cum o ştim noi.

În ultimii ani s-a înregistrat o creştere dramatică a rezistenţei bacteriilor la mai multe tipuri de medicamente.

Aceasta se întâmplă într-o societate, cu exemple, cum ar fi gonoreea şi spitale unde unele „super-bacterii” sunt acum fie realmente, sau complet netratabile.

În prezent, 700 000 de oameni mor în fiecare an de la infecţii rezistente. Acest număr se presupune că va creşte la zece milioane până în 2050, dacă nu se vor lua măsuri.

Studiul făcut în mai multe ţări de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) descrie conştientizarea publică ce priveşte rezistenţa la antibiotice şi subliniează unele concepte greşite răspândite care sunt cauzele acestei crize.

Iată şapte din ele.

1. Antibioticele nu vor provoca rezistenţă dacă le voi consuma corect

Fals.

Rezistenţa la antibiotice se referă la nimic altceva decât selecţia naturală darwinistă. De mii de ani bacteriile se protejează de substanţele chimice produse de alte bacterii şi fungi, menite să le omoare.

Din 1928, Alexandru Flfeming a descoperit penicilina, noi am valorificat aceste substanţe ca antibiotice.

Bacteriile care sunt capabile să reziste au un avantaj de supraveţuire şi vor rezista unui atac antbiotic. Unele bacterii sensibile pot achiziţiona, de asemenea, gene rezistente de la alte bacterii, făcându-le şi pe ele rezistente.

Ori de câte ori vom folosi un antibiotic el va ucide bacteriile care nu au un mecanism de rezistenţă, adică, pe acelea care sunt sensibile, dar le vor lăsa pe celea care sunt rezistente.

În condiţiile normale, bacteriile rezistente se vor reproduce şi vor provoca infecţii în persoana tratată sau vor coloniza suprafaţa pilelei şi a corpului.

Apoi ele pot fi transmise la o altă persoană, de exemplu prin atingere. Acesta este o metodă prin care bacteriile rezistente la antibiotice sunt răspândite, în special în mediile de asistenţă medicală, atunci când profesioniştii din domeniul sănătăţii nu practică o bună igienă a mâinilor.

Cu toate acestea, chiar dacă luaţi un antibiotic corect, acesta oricum poate provoca rezistenţă.

2.Corpurile noastre pot deveni rezistente la antibiotice

Nu, din păcate, doar bacteriile, nu şi corpurile noastre.

Prin urmare, nu există nimic ce putem schimba în corpurile noastre, care va învinge rezistenţa la antibiotice a bacteriilor.

3. Antibioticele sunt leacuri pentru răceală şi gripă

Fals.

Antibioticele sunt active doar împotriva bacteriilor. Gripa şi răceala obişnuită sunt cauzate de virusuri împotriva cărora antibioticele n-au nici un efect. Şi cu cât mai multe antibiotice folosim, cu atât se vor selecta şi se vor mări la număr bacteriile rezistente.

Suprasolicitarea şi abuzul de antibiotice pentru infecţii virale este una dintre cele mai mari cauze a creşterii rezistenţei la antibiotice la nivel mondial. Singurele rezultate de la folosirea de antibiotice în timpul răcelei sunt:

  • vă faceţi doar mai rău de la efectele secundare nedorite ale antibioticului; şi
  • vă faceţi rău vouă, familiei voastre, prietinilor voştri şi societăţii prin creşterea rezistenţei la antibiotice.

Majoritatea respondenţilor din cele 12 ţări chestionate de OMS incorect cred că virusurile precum răceala şi gripa (64%) pot fi tratate cu antibiotice.

Aproape 70% din cei 1002 respondenţi din Africa de Sud au împărtăşit această concepţie greşită, care dese ori se transformă în presiuni asupra medicilor pentru a le prescrie un antibiotic atunci când se simt rău.

În general, raportul sugerează că folosirea antibioticilor este mai mare în ţările, incluse în studiu, cu venituri mai mici, unde 42% din persoane au folosit antibiotice ultima lună comparativ cu 29% din persoanele intervievate din ţările cu venituri mai mari.

4. Dacă mă simt bine, pot să nu mai iau antibiotice

Fals.

Dar există un avertisment. Depinde bineînţeles de faptul dacă voi luaţi antibioticile pentru o infecţie bacteriană, sau incorect, să zicem, pentru o infecţie virală. Dacă acesta din urmă este cazul, atunci cât mai puţin timp urmaţi un antibiotic cu atât mai bine.

Dar, dacă aveţi o infecţie bacteriană care are nevoie de tratare cu un antibiotic, atunci este vital să luaţi cursul complet prescris.

Simptomele noastre se îmbunătăţesc de obicei înainte ca toate bacteriile să fie ucise şi tratate de organism.

Dacă vă opriţi prea devreme de la antibiotice sau dacă omiteţi dozele, atunci cantitatea de antibiotic disponibilă pentru a ucide bacteriile nu este suficientă şi bacteriile sunt capabile să se reproducă.

În plus, este mai uşor bacteriilor de a deveni rezistente în cazul în care este prezent prea puţin antibiotic. Deci finalizaţi întotdeauna cursul şi nu vă opriţi doar pentru că vă simţiţi bine.

5. Pot să folosesc resturile de antibiotice rămase, sau să iau de la familie, sau prieteni

Fals.

Niciodată nu luaţi antibioticile rămase de la tratamentele anterioare sau date de membrii familiei, sau prieteni. Luaţi doar antibiotice prescrise de un medic sau o asistentă medicală.

Sunt două cauze principale aici:

  • antibioticile trecute de termen sunt mai susceptibile de a provoca o rezistenţă deoarece ingredientul activ poate fi slăbit; şi
  • antibioticile de la alte persoane pot fi o alegere incorectă. Există mai multe tipuri de antibiotice utilizate pentru a trata diferite infecţii, ceea ce înseamnă că infecţia voastră nu va fi trată corect, de asemenea, este posibilitatea că bacteriile vor deveni mai rezistente.

6. Rezistenţa are loc doar de la cursuri repetate

Fals.

Rezistenţa la antibiotic poate surveni ori de câte ori luaţi un antibiotic, fie că este un curs sau mai multe cursuri repetate.

Cu cât mai multe cursuri luaţi, cu atât mai mare rezistenţă vor primi bacteriile. Dar aceasta nu înseamnă ca nu se va produce de la un singur curs.

Mai mult ca atât, chiar şi un singur curs de antibiotice poate duce la efecte secundare nedorite, vă poate pune viaţa în pericol şi să aducă  modificări catastrofale la bacteriile normale care trăiesc în intestinele noastre. Dezechilibrul poate permite bacteriilor periculoase, precum Clostridium difficile să predomine şi să cauzeze boli diareice puternice.

7. Aceasta este greşala medicului profesionist

Este corect să spunem că profesia de medic a înşelat aşteptările publicului larg.Trebuie să facem mult mai mult pentru a educa şi sensibiliza opinia publică în jurul problemei rezistenţei antibiotice şi utilizarea adecvată a antibioticilor.

Dar adevărul este că noi toţi suntem vinovaţi în asta. Presiunea asupra medicilor şi asistenţilor medicali pentru a prescrie un antibiotic rămâne o problemă. În  cazul nostru e şi mai rău, un antibiotic poate fi cumpărat din farmacie şi fără prescriţia medicului.

Buna practică este adesea subminată de incertitudine fie din cauza lipsei de cunoştinţe şi / sau lipsă de puncte de tratament şi diagnosticare. Presiunea pacientului sporeşte problema.

Concluzia este că noi toţi suntem responsabili pentru viitorul nostru. Antibioticile sunt un bun comun la nivel mondial. Ele aparţin tuturor, astfel încât ceea ce face o persoană afectează şi pe alta.

E timpul să devenim „Paznici Antibiotici” pentru a întârzia creşterea neobişnuită a rezistenţei bacteriene prin corecta utilizare a acestui resursă vitală.

Vladimir Moşoglu

Experimentez: Search Engine Optimization, Digital Marketing, Structură Informaţională a web - siturilor. În continue căutare de lucruri interesante şi utile din întreaga lume.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>