Aceste curiozităţi despre creier vor risipi multe mituri care au persistat în trecut.
Veţi afla în linii generale cum el funcţionează, veţi cunoaşte atât plusurile cât şi minusurile pe care le-a primit omul de la un astfel de creier complex în procesul evoluţiei .
Toate aceste curiozităţi au referinţe originale.
Studiul creierului uman a fost numit ca fiind ultima frontieră a ştiinţei.
Domeniul neurologiei este încă în faza incipientă, dar el rapid avansează, transformând „curiozităţile” despre creier de ieri în „mituri” de azi.
Experţii unanim recunosc că la moment cea mai mare parte a informaţiei despre modul de funcţionare a creierului uman rămâne încă un mister. (1)
Aici sunt adunate unele dintre cele mai interesante curiozităţi despre creier, susţinute de ştiinţă.
Unele din el vă vor umplea de evlavie.
Altele, vă vor face să faceţi o pauză şi să gândiţi.
Altele, vă vor face să realizaţi ce „maşină” imperfectă este responsabilă pentru acţiunile noastre.
Totuşi, cred că cel puţin câteva dintre acestea …
Vor arunca în aer. Creierul. Vostru.
Curiozităţi despre creier în cifre şi atribute fizice
Cea mai complexă entitate se află între urechile voastre.
Iată câteva dintre cele mai fascinante curiozităţi în cifre despre creierul uman.
1. Un creier tipic constituie doar 2% din greutatea totală a corpului nostru, dar foloseşte 20% din consumul total de energie şi oxigen. (2)
2. Deşi, creierul unui elefant este fizic mai mare decât cel al omului, el constituie doar 0.15% din greutatea totală a corpului său, semnificând că oamenii au cel mai mare creier comparativ cu dimensiunea corpului.
3. Creierul vostru este 73% constituit din apă. E suficientă o deshidratare de doar 2% pentru ca el să vă afecteze atenţia, memoria şi alte abilităţi cognitive. (3,4)
Vedeţi şi: 27 curiozităţi despre apă şi informaţii fascinante
4. Nouăzeci de minute de transpiraţie pot micşora temporar creierul la fel de mult ca un an de îmbătrânire. (5)
5. Creierul vostru are o greutate de aproximativ 1300 – 1400 de grame. 60% din greutatea uscată a acestuia o constituie grăsimea, făcându-l cel mai gras organ din corpul vostru. (6)
6. 25% din colesterolul organismului se află în creier. Colesterolul este parte integrantă a fiecărei celule ale creierului. Fără o cantitate adecvată de colesterol celulele creierul mor. (7)
7. Nimeni nu ştie cu siguranţă, dar cele mai recente studii estimează că creierul nostru conţine aproximativ 86 de miliarde de celule nervoase. (8)
8. Fiecare neuron din creierul nostru se conectează cu alţii, în medie, prin intermediu a 40 000 de sinapse. (9)
9. O bucată de ţesut cerebral de mărimea unei granule de nisip conţine 100 000 de neuroni şi 1 miliard de sinapse care comunică între ele. (10)
10. Celule creierului nu sunt identice. Sunt tocmai 10 000 de tipuri specifici de neuroni în creier. (11)
11. Doar 5 minute fără oxigen pot aduce un prejudiciu nerecuperabil creierului. (12)
12. Aşa cum poate atesta orice părinte, creierul unui adolescent nu este pe deplin format. El nu va fi pe deplin format până la vârsta de aproximativ de 25 de ani, atunci când creierul uman ajunge la maturitate deplină. (13)
13. Informaţiile creierului se deplasează în orice direcţie cu viteze care pot oscila de la una mică de 1.6 km/h, până la una impresionantă de 431.3 km/h. Mai rapid decât maşinile de cursă Formula 1, care ating o viteză maximă de 386 km/h. (14, 15)
14. Creierul vostru generează aproximativ 12-25 de waţi de energie electrică. Acesta este suficient pentru alimentarea unui LED de putere mică. (16, 17)
15. Se crede că, în medie creierul generează aproximativ 50 000 de gânduri pe zi. Este îngrijorător faptul că, la majoritatea oamenilor 70% din aceste gânduri sunt negative. (18, 19)
16. Mai mult de 100 000 de reacţii chimice au loc la fiecare secundă în creier. (20)
17. Materia cenuşie a creierului este compusă din neuroni, care adună şi transmit semnalele, iar materia albă este formată din dendrite şi axoni, o reţea prin prin intermediul căreia neuronii transmit semnalele lor. (21)
Vedeţi şi: Oamenii de ştiinţă au identificat 97 de regiuni noi în creierul nostru
Dezvoltarea creierului la copii
Aceasta este perioada când se pune temelia, creierul se dezvoltă rapid, este foarte flexibil şi se cere o atenţie specială din partea părinţilor, pentru a influenţa dezvoltarea sănătoasă a copilului.
18. Copii au capurile mari pentru a fi în stare să menţină creşterea rapidă a creierilor lor. Dimensiunea creierul a unui copil de doi ani constituie 80% din mărimea creierului unui om adult. (22)
19. Aşa cum poate atesta orice părinte, creierul unui adolescent nu este pe deplin format. El nu va fi pe deplin format până la vârsta de aproximativ de 25 de ani, atunci când creierul uman ajunge la maturitate deplină. (23)
20. Celulele nervoase din creierul fătului se dezvoltă cu o rată de 250 000 de neuroni pe minut în primele luni a sarcinii.
21. Cortexul cerebral se face mai gros pe măsură ce învăţaţi să-l utilizaţi. Un mediu stimulativ pentru copil poate creşte capacitatea lui de a învăţa cu 25% sau o poate scădea în cazul unui mediu mai puţin stimulativ. (24, 25)
Vedeţi şi: Ce tip de exerciţii sunt cele mai bune pentru creier?
22. Citirea cu voce tare şi comunicarea frecventă cu copilul mic, promovează dezvoltarea creierului lui. (26)
23. Capacitatea pentru emoţii, aşa ca, bucuria, fericirea, frica şi timiditatea sunt dezvoltate deja la naştere. Tipul concret de educaţie pe care o primeşte copilul modelează felul cum se vor dezvolta aceste emoţii.
24. Simţul tactil este primul dintre simţuri care se dezvoltă încă în uter. Buzele şi obrajii pot simţi o atingere aproximativ la 8 săptămâni, iar restul corpului la aproximativ 12 săptămâni. (27)
25. Copii care învaţă două limbi străine înainte de vârsta de cinci ani modifică structura creierului, iar la maturitate au o materie cenuşie mai deasă. (28)
26. Studiile au arătat că abuzul asupra copiilor poate inhiba dezvoltarea creierului lor şi poate afecta pentru totdeauna dezvoltarea creierului. (29)
Contează oare mărimea creierului?
În unele lucruri dimensiunile contează, dar în cazul creierul, mai mare nu întotdeauna înseamnă mai bine sau mai inteligent.
27. În general, creierul bărbaţilor este cu 10% mai mare decât cel al femeilor, chiar şi luând în cont dimensiunile mai mari a corpului. (30)
Vedeţi şi: 46 de curiozităţi despre corpul uman
28. Creierul lui Albert Einstein a cântărit 1 320 de grame, cu 10% mai puţin decât media de 1 400 de grame. (31) Cu toate acestea, densitatea neuronilor din creierul lui a fost mai mare decât media.
29. Creierul omului de Neandertal a fost cu 10% mai mare decât a unui homo sapiens, adică al nostru. (32)
Vedeţi şi: Cercetătorii au descoperit rămăşiţele unui strămoş ‘hobbit’
30. Oamenii nu au cele mai mari creiere. Această distincţie aparţine caşaloţilor care au greutate medie a creierului de 7,7 kilograme. (33)
Efectele stilului modern de viaţă asupra creierilor noastre
Stilul nostru de viaţă modern schimbă creierul nostru. Există unele dovezi că lucrurile nu stau atât de bine.
31. Noi nu devenim mai inteligenţi. Începând cu epoca victoriană, coeficientul de inteligenţă a scăzut în mediu cu câte 1,6 puncte pe deceniu cu un total de 13,35 de puncte. (34)
32. Creierele noastre devin tot mai mici. De-a lungul ultimilor 10-20 000 de ani mărimea medie a creierului uman a scăzut cu o dimensiune egală cu cea a unei mingi de tenis. (35)
33. Executarea mai multor sarcini în acelaş timp, vă face mai puţin productiv. Atunci când credeţi că faceţi mai multe sarcini în acelaş timp, creierul vostru pur şi simplu se comută rapid de la o sarcină la alta. Acest lucru duce la scăderea intervalului atenţiei, capacităţii de a învăţa, a performanţelor şi a memoriei pe termen scurt. (36)
34. În mod surprinzător, generaţia Y (cu vârsta între 18 – 34 ani) sunt mai uituci decât generaţia baby boomers (cea de după Al Doilea Război Mondial). Ei mai des decât părinţii lor uită ce zi este sau unde au pus cheile. (37)
35. De obicei, creierul uman se compară cu cea mai avansată tehnologie a zilei. El a fost comparat cu ceasul, tabloul de distribuţie, computerul şi cel mai recent cu internetul. (38, 39)
36. Durata atenţiei noastre devine tot mai scurtă. În anul 2000 durata medie a atenţiei era de 12 de secunde. Acum ea este de 8 secunde, care este mai mică decât durata atenţiei de 9 secunde a caraşilor aurii. (40)
37. În cazuri extreme, pentru a soluţiona problema lipsei de hrană, celule creierului se canibalizează pe ele însuşi ca o ultimă sursă de energie. Deci, dieta, în modul cel mai direct, poate forţa creierul să se mănânce pe el însuşi. (41)
38. Practic, capacitatea de stocare a creierului vostru este nelimitată. Ea nu poate deveni „epuizată” ca memoria RAM de la computerul vostru. (42)
Demascarea miturilor despre creier
Progresul rapid în neuroştiinţă înseamnă că informaţiile se învechesc rapid.
Acesta este unul din motivele din care există o mulţime de dezinformaţii ce planează în jurul creierului.
Aici sunt unele „date” acceptate timp îndelungat care s-au dovedit a nu mai fi adevărate.
39.Mitul popular precum că noi folosim doar 10% din creierul nostru este total greşit. Scanările creierului arată în mod clar că noi de cele mai multe ori folosim cea mai mare parte a creierului nostru, chiar şi atunci când dormim. (43, 44)
40.Nu există aşa o delimitare pe tipuri de personalităţi, la una din care predomină emisfera stângă, iar la alta emisfera dreaptă. Noi nu suntem delimitaţi pe cei cu o personalitate „emisferă dreaptă” şi „emisferă stângă”; noi suntem „emisfere ca un întreg”. (vezi #33)
41.În ciuda ideii larg răspândite, alcoolul nu ucide celulele creierului, el „doar” deteriorează ţesutul conjunctiv de la capătul neuronilor. (45)
42.Efectul Mozart a fost demitizat. Faptul că, ascultarea unui anumit gen de muzică poate îmbunătăţi memoria şi concentrarea, nu are nimic comun cu ascultarea în special, doar , a lui Mozart. (46)
43. Probabil să fi auzit despre faptul că, noi avem mai multe celule nervoase în creier decât stele în Calea Lactee, dar acest lucru nu este adevărat. Cele mai avansate estimări consideră că noi avem 86 de miliarde de neuroni, iar Calea Lactee are 200-400 miliarde de stele. (47)
Vedeţi şi: 20 de curiozităţi despre univers şi informaţii interesante
44. Dese ori se pot auzi afirmaţii precum că în creier sunt 160 000 km de vase sangvine, când, de fapt, lungimea lor este egală mai degrabă cu 640 km. O cifră destul de substanţială! (48)
45. Contrar convingerii medicale predominante, nivelul ridicat de colesterol nu este atât de rău pentru creier. De fapt, el în realitate reduce riscul de demenţă. (49)
Vedeţi şi: Noul tratament „inversează” Boala Alzheimer
Curiozităţi despre memorie
Odată se credea că creierul nostru înregistrează amintirile ca un aparat de fotografiat, dar aceasta nu corespunde cu modul cum în realitate funcţionează memoria.
Memoriile noastre funcţionează mai degrabă precum ascultarea unei improvizaţii live de jazz, decât ca o înregistrare digitală.
46. Memoriile sunt revoltător de nestatornice. Emoţiile, motivaţia, indicaţiile, contextul şi frecvenţa de utilizare, pot toate afecta precizia a ceea ce voi memoraţi. (50)
47. Memoria este mai degrabă o activitate decât un loc. Orice memorie dată este divizată şi distribuită în diferite părţi ale creierului. Iar apoi, pentru aşi reaminti memoria, creierul o reconstrueşte din memoriile individuale. (51)
48. Undeva pe la 24 de ani, odată cu ajungerea la maturitate, creierul vostru începe să se încetinească, dar ajunge la apogeu pentru diferite abilităţi la vârste diferite. De fapt, la o anumită vârstă dată, voi probabil deveniţi mai capabili în anumite lucruri şi mai puţin apţi în altele. (51, 52, 53, 54)
49. Dacă aţi băut şi nu vă amintiţi ce aţi făcut noaptea trecută, astă nu este din cauza că aţi uitat. Atunci când sunteţi beat creierul vostru este incapabil să formeze amintiri. (55)
Curiozităţi despre creier care sunt pur şi simplu ciudate
Unele dintre aceste curiozităţi despre creier sunt cunoscute de mai mult timp, în timp ce unele sunt un pic mai noi, dar cred că cel puţin câteva vă vor lăsa fără cuvinte.
50. Creierul uman nu este solid. El este moale şi înfoiat similar cu consistenţa alimentului chinezesc tofu sau gelatina moale. Şi el este foarte fragil. (56)
51. Uneori, o jumătate de creier este la fel de bună ca una întregă. Atunci când chirurgii efectuează o emisferoctomie (en), ei elimină sau dezactivează o jumătate a creierului pentru a opri convulsiile. Uimitor, aceasta nu are nici un efect asupra personalităţii sau memoriei pacienţilor. (57)
52. Voi credeţi că vă controlaţi viaţa? Mai gândiţi-vă. 95% din deciziile voastre au loc în subconştient. (58)
53. Creierul vostru din cap nu este unicul creier. Este un „al doilea creier”, în intestine voastre, care conţine 100 000 de neuroni. Flora intestinală este responsabilă pentru producerea a peste 30 de neurotransmiţători, inclusiv „molecula fericirii” serotonina. (59)
Vedeţi şi: Ce este fericirea din punct de vedere stiintific?
54. Zombii ar putea fi reali, cred unii oameni de ştiinţă, este posibil ca un virus sau nişte paraziţi mutanţi să fie în stare să atace creierul nostru, şi să se răspândească rapid printre populaţiile mari, provocând în esenţă o „apocalipsă zombi”. (60, 61)
55. O barieră de sânge-creier protejează creierul vostru de substanţe străine. Dar, aceasta nu funcţionează perfect. Nicotina din fum pătrunde în creier în doar 7 secunde. Pe de altă parte, alcoolul are nevoie 6 minute. (62,63)
56. În realitate pastilele somnifere prescrise nu vă adorm. Ele plasează creierul vostru într-o stare similară cu cea a aflării în comă, în esenţă, ne asigurând nici o proprietate benefică a somnului legată de restabilire.(64)
57. Creierele noastre sunt doritoare de stimulare mintală. În special, bărbaţii, mai degrabă ar primi şocuri electrice decât să stea liniştiţi într-o cameră şi să cugeteze. (65)
58. Peste 140 de proteine din creier sunt afectate negativ de expunerea la frecvenţele electromagnetice – de tipul celor emise de telefonul mobil şi alte dispozitive electronice. (66)
59. Cu toate că durerea este procesată în creier, creierul vostru nu are receptori pentru durere şi el nu simte nici o durere. Aceasta explică faptul de ce o intervenţie chirurgicală la creier poate fi efectuată în timp ce pacientul este treaz, fără nici o durere sau disconfort. (67)
60. Patologul care a efectuat autopsia lui Einstein ia păstrat creierul într-un vas în subsolul său timp de 40 de ani.(68)
61. Fără orice fel de cuvinte, voi sunteţi în măsură să determinaţi dacă cineva este într-o stare de spirit bună, e trist sau este supărat, doar prin citirea trăsăturilor feţei. O mică zonă din creier numită amigdală este responsabilă pentru abilitatea de a citi trăsăturile feţei altei persoane pentru a determina cum ea se simte. (69)
62. De ani de zile, medicii din domeniu credeau că ţiuitul în urechi apare din cauza unei funcţii în mecanica urechii, dar dovezile mai noi arată că aceasta este de fapt o funcţie a creierului. (70)
Desigur, mai rămân multe curiozităţi despre creier şi multe altele noi vor apărea cu timpul, aşa că pe parcurs voi mai completa acest articol cu informaţii interesante la subiect.
Nu ezitaţi să adugaţi şi voi curiozităţi sau alte date pe care le ştiţi despre creier, neelucidate aici.
Lasă un răspuns